Galeria cersetorilor celebri din Bucuresti

Va e mila? V-am luat banii! Asta imi rasuna in minte de fiecare data cand vad cersetori. De cand stau in Bucuresti si merg cu transportul in comun, pe unii i-am invatat, iar ei m-au invatat pe mine. Eu le stiu replicile, iar ei stiu ca nu le dau nimic si nici nu mai insista. Va prezint mai jos cativa cersetori celebri din Bucuresti – cu care sigur v-ati intalnit sau urmeaza sa va intalniti – si astept completarile voastre:

Fata cu acordeon din tramvaiul 41 – o tiganca cu ochi foarte albastri. Canta la un acordeon vechi, de care are legata o jumatate de PET, pe post de pusculita. N-am auzit-o niciodata zicand nimic. Nu se opreste din cantat, dar le multumeste celor care o ajuta plecand putin capul.

Omul “cu inima” din troleul 90 – Ma intalneam cu el aproape de fiecare data cand luam troleul 90 de la Armeneasca spre Universitate. La a doua tinerete, murdar si mirositor, avea un discurs de genul “care aveti inima sa-mi dati, sa va dea si voua Dumnezeu; care n-aveti inima, sa va uitati in continuare pe geam”. Eu ma uitam pe geam.

Femeia bisericoasa de la Unirii – Sta si la suprafata, si la metrou. E imbracata normal, destul de curat. N-ai zice ca e cersetoare, dar se apropie de tine si iti spune “da-mi si mie, maica, ceva, ca eu ma rog la Biserica…”. Ma enerveaza cel mai mult ca se tine dupa mine cativa pasi si am impresia ca ma urmareste, poate-poate ma convinge. Intr-o zi am sa-i explic sa se roage pentru bani, iar apoi ori se imbogateste, ori renunta la replica asta.

Cersetoarea care recita Luceafarul – Circula pe linia tramvaiului 1 (fostul 34). Incepe la Muncii, cu un ton grav: “Luceafarul…de Mihai Eminescu” si recita cu patos pana la Obor, aproape plangand de mila astrului. Stie si Mama, de George Cosbuc.

Mai era o batranica pe la fantanile de la Arhitectura. Intr-o zi, i-am cumparat un corn 7 days cu ciocolata. Peste ceva timp, am vazut intr-un ziar un material despre o cersetoare batrana de la Universitate, care o ducea bine mersi si m-am intrebat daca o fi fost ea.

Tot la Arhitectura, la chioscul ala non-stop, o aurolaca m-a abordat intr-o noapte, pe la doua, cand imi luam o cafea ca sa se duca gustul de club.

– Ia-mi si mie o cafea, domnita!
– Iti iau daca imi spui cum te cheama.
Ma cheama Bandana 🙂

I-am luat cafea si la plecare mi-a spus ca ea se imbraca asa, urat si baieteste, “ca sa nu se ia astia” de ea. Uite cum a ratat ocazia de a fi doamna Bandana.

Voi cu ce alti cersetori va intalniti mai des decat v-ati dori si ce call to action are fiecare?

 

12 thoughts to “Galeria cersetorilor celebri din Bucuresti”

  1. Cea care recita Luceafarul are program zilnic in tramvaiul 21 in jur de ora 12. O luna am mers cu tramvaiul asta zi de zi si mereu era acolo la 12 si 15, se urca, il recita pe tot si lua 2 – 3 lei pe spectacol. Nu stiu in schimb unde cobora. poate pe linia lui 1.

    La Titan mai este o tanti, cam pe la 65 de ani, bine imbracata, care cu o voce stinsa iti explica de ce ii trebuie banii. Are un catel foarte curat, ingrijit, as putea spune chiar cu Pedigree. “Patronul” ei e mereu prin zona la supraveghere si cand nu mai merge business-ul la Mega Image Titan se muta la Auchan.

  2. Au timp destul sa invete. La Sociologie s-a facut un studiu si cersetorii nu accepta ajutor si nici nu vor un alt stil de viata. Nu mai tin minte procentele, dar peste 70 % preferau sa stea pe strada sa cerseasca decat sa fie integrati intr-un program social, sa locuiasca intr-un camin si sa se supuna regulilor societatii.

  3. cu tigancusa din 41 ma intalneam si eu cand lucram la casa presei. acum ceva vreme, am avut un mare soc sa constat ca e din aceeasi localitate cu mine (ne-am intalnit in microbuz de cateva ori).

    imi placea foarte mult de ea pentru ca e imbracata curat si canta frumos. si chiar nu am mai vazut femeie cantand la acordeon 😀 . am impresia ca e dintr-o familie de lautrari.

  4. Cersetorul carunt din metroul de Preciziei [merge doar de la Pacii la Eroilor si retur] care are o factura de curent si zice nu stiu ce bla-bla-bla si cu intonatie la sfarsit “in curand o sa ne taieee si luminaaa”

    1. Aha, aha. cred ca stiu la cine te referi. Tot pe linia aia mai erau la un moment dat niste fetite foarte dragute si curatele care spuneau o poezie-doua si se plimbau cu paharelul pe la oamenii din metrou.

  5. mai este o fetita, nu e propriu-zis cersetoare, vinde flori prin restaurantele din centru

    face asta de cativa ani, de cand nu cred ca avea mai mult de 12 ani; acum e mare deja, 16, poate 17 ani

    frapeaza la ea politetea; are un discurs foarte ingrijit, nu se adreseaza niciodata celor ce nu sunt atenti, niciodata altfel decat cu “dumneavoastra”, are o dictie foarte buna, parca spune poezii pe scena

    pare un copil de familie foarte buna ajunsa la ananghie, cand am intalnit-o prima oara am avut o senzatie ireala, de literatura de secol XIX, in care nobilul scapatat e o prezenta…

    dupa ce o cunosti mai bine si cumperi de 2-3 ori de la ea, Bucurestiul isi face aparitia, relatia se trivializeaza: nu cumperi flori, poate dai, totusi, ceva, pentru ca mama e bolnava sau bunica sau ceva (insa, ce-i drept, fara sa scape in mainstreamul plangacios si invaziv al celorlalti)

    in fine, remarcabila aparitie si, daca urmarim “povestea” fiecarui cersetor, asta e una foarte bine construita

    mai am sa adaug cativa, insa alta data; pe mine ma mai intereseaza si felul in care evolueaza, peste ani, fiecare dintre personajele astea

    1. Nu cred ca o stiu pe fetita de care zici, desi au incercat multe sa-mi vare flori sub nas pe la terase. Pare una dintre vanzatoarele cu bun simt, mai ales daca nu foloseste replici de genul “nu merita fata asta frumoasa o floare?”

      Poate o opresti data viitoare si o intrebi mai multe despre cum a ajuns in situatia asta si ce planuri are, daca are. De urmarit pe viitor cred ca e cam dificil, pentru ca ori fac acelasi lucru in acelasi loc, ori renunta si dispar intr-un alt mediu sau alta tara.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *