Hai sa ascultam Vama in garajul Europa FM

Mai stiti ca va povesteam despre istoria muzicala a ultimilor 16 ani si eram sigura ca am uitat cateva nume importante? Ei bine, Vama Veche este unul dintre ele. Ii ascultam in liceu, ca toata lumea. Mergeam cu Vama la mare, la concerte, la bere. Insa au trecut ani buni de atunci, iar anul 2012 inseamna VAMA, un stil nou, planuri mari si un album proaspat care se numeste chiar asa: 2012.

Pe 8 mai, spre seara, are loc o auditie in premiera a noului album in garajul Europa FM.

Eu am sa fiu acolo si am doua invitatii si pentru voi, pe care o sa le ofer pe cat de simplu, pe atat de dificil. Nu trebuie sa faceti nimic altceva decat sa imi spuneti ca va doriti si puteti sa veniti la intalnirea cu VAMA. Insa trebuie sa fiti primii. Invitatiile merg la primele doua persoane care imi lasa un comentariu mai jos. 🙂

Ia sa vedem.

Edit: invitatiile merg la Andrei si Antonia.

Ce-ai facut la 24 de ani?

Ma gandeam ieri, printre mesaje, telefoane, pupici live si notificari, ca in ultimii cativa ani nu a fost nicio zi de nastere in care sa nu-mi zic: “nici nu banuiam ca voi fi aici acum un an”. Viata mea s-a schimbat foarte mult, pe toate planurile. In acelasi timp, sunt lucruri care au ramas la fel: parca am clipit acum un an, iar ieri am deschis ochii si era totul la fel.

M-a surprins si m-a incarcat cu optimism numarul mare de mesaje, telefoane, mailuri si surprize de ieri si va multumesc tuturor. Va doresc, la randul meu, sa aveti un an plin. It’s not the years in your life that count but the life in your years.

Sper ca anul numarul 24 sa fie la fel de plin de viata ca anul numarul 23. Iar ca sa demonstram impreuna ca 24 e o varsta geniala, va invit sa-mi spuneti in comentarii – semnate sau anonime – cate un lucru sau mai multe lucruri geniale pe care le-ati facut sau le-ati trait la 24 de ani. Ati mers intr-o calatorie pe care vi-o doreati de mult, ati obtinut jobul visurilor, v-ati indragostit, ati mers “cu nasul” pe tren pentru prima data, ati sarit cu parasuta, orice 🙂

Bring it on!

16 ani de istorie muzicala

Cei de la A&A Records au implinit 16 ani de activitate, iar sambata au dat o petrecere frumoasa unde, mai mult sau mai putin surprinzator, era plin de oameni cunoscuti. A fost o petrecere nostalgica, plina de amintiri de la inceputuri, de pe vremea casetelor grele, a Atomic TV si a trupelor romanesti din anii ’90. Evident, mi-am amintit de trupele si muzica pe care am ascultat-o si eu in ultimii 16 ani, asa ca am facut mai jos o istorie muzicala personala. Poate parea o combinatie ciudata, dar descrie foarte bine cam ce mi-a placut mie sa ascult.

Nu stiu daca sunt neaparat in ordine cronologica si sunt sigura ca am uitat cateva foarte, foarte importante, pe care mi-am tocit butonul de replay. Dar cam astea sunt top of mind.

Citește mai mult

Eu cu cine voluntariez?

Cand am inceput sa fac voluntariat, am facut-o pentru ca voiam sa incerc si altceva. Voiam sa vad ce stiu, sa aplic si sa invat mai mult. Si, la fel de important, voiam sa ajut.

Asa am ajuns in AEGEE, dar si in cateva proiecte de ecologie si nu numai. Acum, dupa cativa ani, imi dau seama ca experientele pe care le-am trait datorita voluntariatului si oamenii pe care i-am cunoscut mi-au dat inapoi inzecit tot ce le-am oferit eu. M-au transformat personal si m-au ajutat profesional. Si cred ca de la ideea de transformare, de schimbare, porneste dorinta de a te implica si a te face util.

Elena mi-a povestit acum ceva timp despre un proiect pe care mi-l imaginam si eu posibil si necesar de mult timp incoace. E vorba despre “De bunavoie pentru Bucuresti“, o initiativa care aduce impreuna organizatii cu proiecte si oameni care vor sa schimbe ceva la ei si la lumea din jur.

Citește mai mult

Doua filme de weekend

Undeva la Palilula – Silviu Purcarete a lucrat ani buni la filmul asta si tot nu a reusit sa il scurteze la mai putin de 145 de minute. E cu siguranta cel mai ciudat film pe care l-am vazut de mult timp incoace.

E povestea unui tanar pediatru care ajunge, prin anii ’60, intr-un alt univers: Palilula, locul unde “numai aia sanatosi sunt bolnavi”.

Un amalgam de nebunie, umor, grotesc si foarte multe simboluri (poate chiar prea multe, daca urmaresti filmul din perspectiva lor). Mi-a placut combinatia asta extrema, aproape teatrala.

Citește mai mult

Global Challenge for Communications: Un milion de dolari pentru o idee

Daca ai o idee care poate schimba neincrederea cu care sunt privite campaniile de strangere de fonduri pentru cauze umanitare, poti castiga un milion de dolari, oferiti de Bill and Melinda Gates Foundation in parteneriat cu Cannes Lions.

Pentru ca una dintre regulile Cannes Lions este ca Grand Prix-ul sa nu mearga niciodata la o campanie sociala, anul acesta exista o oportunitate speciala pentru proiectele de acest gen.

E vorba despre Grand Challenge for Communications, o competitie de idei care isi propun sa produca schimbari in societate si mentalul colectiv.

Citește mai mult

Campanie in Red light district, Amsterdam

Imi place mult ce au facut baietii astia. Sau fetele, nu conteaza. E una dintre ideile alea, “cu surpriza”, genul meu preferat.

Nu stiu insa cat de aproape de realitate e studiul pe care se bazeaza, pentru ca Red Light District e cam lux, mai mult decat primesc est-europencele traficate. Din cate stiu, acolo se face totul cu carte de munca, nu cu forta.

Mai multe despre Stop the traffik.

Inventivitate, solidaritate si sabotaj à la Tulcea

Noi, tulcenii, suntem o gasca de amarati. Stam in coltul tarii, izolati de ape si de-abia ne deplasam dintr-un loc in altul. Avem o gara mare si frumoasa, unde vin fix doua trenuri pe zi de la Capitala si tot atatea pleaca.

La capitolul transport (din)spre Bucuresti, in afara de cele doua trenuri, oferta cuprinde si microbuze.

Microbuzele sunt special create pentru pasagerii iubitori de miros de sarmale, carora le place de fie tratati precum sardinele in niste cutii incomode, pe roti. Se adreseaza unui public-tinta instarit, pentru ca un bilet dus costa 75 de lei, deci un drum retur te scapa de 150 de lei lejer. Asta in conditiile in care Tulcea nu-i vreun mare oras industrial, iar salariile sunt de doi lei.

Pe scurt, daca nu ai descoperit inca teleportarea, nu ai cum sa ajungi de la Bucuresti la Tulcea sau invers decat cu masina, cu cele doua trenuri sau cu maxi-taxi-urile mizere si scumpe. Problema reala este ca exista o singura firma de microbuze care are monopol* pe transportul intre cele doua orase: Augustina.

Orice tulcean neposesor de masina proprie se inverzeste cand aude numele asta. Pentru ca, inevitabil, te gandesti la toate biletele la suprapret pe care le-ai cumparat de la ei cand n-ai avut alternativa si la toate excursiile in strainatate in care ai fi putut sa mergi de banii aia.

Citește mai mult

Povestea saptamanii cu Printul VW Beetle

Cum ii zici cuiva ca iti place o masina daca nici nu ai condus-o?

Eu am fost cam lenesa la viata mea. Abia asteptam sa fac 18 ani si sa dau de carnet, dar am amanat. Asa am amanat si acum patru ani, si acum doi ani. Asa m-am plimbat cu masini mari, mici, vechi si noi, dar mereu pe scaunul din dreapta.

Cu printul Beetle, intalnirea a fost neasteptata, asa cum se intampla in marile povesti de dragoste. Cand si-a aratat nasul la #ziuaminunilor, am observat din prima ca e mai mare decat fratii lui, mai spatios si parca mai “in forma”. Mai barbat.

Cand m-a ales si a venit cu mine acasa, am zis ca e probabil o magie care o sa se risipeasca pana la ora 12. Dar nu. Am aruncat la miezul noptii un ochi pe fereastra si era acolo, parcat in fata casei.

Citește mai mult

Romantismul s-a mutat la McDonald’s

Citeam astazi povestea Cristinei din culisele McDonald’s si mi-am adus aminte de o intamplare romantica. Genul de moment pe care nu poti decat sa speri ca ai sa-l traiesti si tu intr-o forma asemanatoare.

Acum cativa ani, in restaurantul McDonald’s din Tomis Mall Constanta, in fiecare sambata isi faceau aparitia doi batranei simpatici. Aveau in jur de 80 de ani si vizita la Mc Do’s era probabil iesirea lor saptamanala. Erau slabi, tacuti si eleganti. El era inalt si purta costume in culori deschise, vechi, dar ingrijite si bine calcate. Ea purta mereu deux pieces si o palarie cu panglica asortata.

Comandau cate o inghetata si cate o fanta mica. Atat. Ca sa nu ii tina in picioare la tejghea, angajatii de la Mc ii pofteau sa ia loc la masa, iar apoi le aduceau ei comanda cand era gata.

In fiecare sambata.

Ziua minunilor: comunicare ca-n povesti

Saptamana trecuta primeam un mail in care eram invitata la un bal pentru printese, unde un print german avea sa-si desemneze aleasa. Un copy simplu, care m-a facut sa raspund in acelasi stil, folosind cuvintele preferate ale fratilor Grimm: dovleac, imparatie, condur, palat si altele.

Ziua minunilor a fost duminica. Un eveniment organizat la sediul Porsche Inter Auto, in care toate componentele s-au legat intr-un fel sau altul de o lume de basm.

Citește mai mult

Concurs: Regulile casei de la Printoteca

De cand cu Ikea si cu mobila de  tip fast food, parca a explodat si pe la noi interesul pentru design interior.

Eu mereu am cate o idee noua si zic ca o sa ma apuc sa fac niste schimbari prin casa. Ba sa schimb culorile dominante, ba niste perdele dragute, ba un tablou in sufragerie.

Internetul e plin de idei si e mai ieftin ca niciodata sa adaugi un pic de personalitate locului in care traiesti. Se vede foarte bine si pe Pinterest treaba asta: tablourile cu citate motivationale/funny si accesoriile pentru casa prind foarte bine.

Citește mai mult