Traditii de Craciun de prin straini

Craciunul asta american, cu Mosul care vine pe 25 dimineata, cu beculete si colindatori si cam atat, e valabil doar in filme. Daca ne uitam mai atent la traditiile locale din alte tari, gasim cateva obiceiuri mult mai interesante. Sunt traditii derivate din credinte si istorie locala si unele dintre ele se apropie mai mult de ceea ce inseamna, de fapt, Craciunul.

Cel mai mult imi place o traditie din Polonia. La fel ca noi, se aduna la masa in seara de ajun, numai ca ei pregatesc un loc in plus la masa. Explicatia? Nimeni nu trebuie sa fie singur de Sarbatori, deci acel loc fie ramane liber, fie este ocupat de un vecin sau prieten singur de Craciun.

Polonezii se aseaza la masa de Craciun atunci cand apare prima stea pe cer. Daca e innorat, incep mai devreme. De obicei, toata lumea se roaga sa fie innorat ­čÖé In unele familii se spune ca vine Mosul, in altele ca vine Iisus, iar la alti copii vine Ingerasul. Mai sunt si unii norocosi care ii pun la gramada si ii asteapta pe toti cu cadouri sub brad.

Tot ei au si┬á“op┼éatek“, un fel de aluat subtire in care e presata o imagine a unei icoane. Polonezii merg cu aceste foite de aluat (seamana cu o foaie subtire de napolitana) din usa in usa, pe la vecini, si le ureaza Craciun fericit. In seara de Craciun, merg impreuna la slujba – e musai, nu exista drept de absenta.

Altfel, Craciunul polonez seamana cu cel romanesc si a fost influentat destul de mult de Craciunul american, in stil Coca-Cola. Multa mancare – trebuie sa aiba 12 feluri la masa de Craciun, vizite pe la rude, multa carne, grasimi si colindatori la usa.

In Spania sunt atatea traditii, cate culturi si provincii. La ei nu vine Mosul si nici Ingerasul, ca la polonezi. Cadourile sunt aduse de cei trei Magi. Pe 6 ianuarie (va dati seama ce tarziu?!), toata lumea iese pe strada sa ii vada, la Cavalcada – un fel de parada a trasurilor regale cu care se plimba magii, in timp ce pajii lor le arunca copiilor bomboane. Dupa ce si-au burdusit bine buzunarele cu acadele, copiii merg acasa si incearca sa doarma, asteptand cu nerabdare ziua de 7, pentru ca ei atunci isi primesc cadourile. La randul lor, le lasa surprize Magilor –┬áturr├│n (echivalentul halvitei romanesti), cava (vin), neulas (rulouri de napolitane) si fursecuri.

Mosul cu haine moderne si sanie trasa de reni a ajuns in Spania abia la sfarsitul anilor ’70. Evident, marfa de import a fost pe placul copiilor, asa ca acum familiile aleg daca deschid cadourile pe 24 decembrie, seara, sau pe 7 ianuarie, urmand traditia veche.

In Catalonia, lucrurile stau putin altfel. Copiii fac un┬á“Caga Ti├│”, un trunchi de copac de 30 de centimetri, cu labute si fata desenata, pe care incep sa il indoape cu bomboane de pe 8 decembrie. Il acopera cu o patura, ca sa stea comod, iar in ziua de Craciun, copiii incep sa ii cante si sa strige “”Caga Ti├│!┬á“Caga Ti├│!”, pana cand nu mai pot rabda si trag patura de pe el si il golesc de bomboane.

In Cantabria, potrivit mitologiei locale, exista niste nimfe – Anjanas – care le ofera jucarii copiilor saraci de la sate. Au parul lungi, panglici colorate prinse in cozi si coroane de flori pe cap.

In Olanda, Mos Nicolae aduce cadourile, nu Mos Craciun. Ei sarbatoresc in seara de 5 decembrie si isi fac cadouri insotite de cate o poezie haioasa, creata pentru destinatarul cadoului. Fiecare membru al familiei trage la sorti un alt membru, caruia ii va face cadoul si poezia. Majoritatea cadourilor sunt personalizate si au stransa legatura cu felul de a fi al destinatarului. Imi place mult obiceiul poeziilor, pentru ca am citit cateva si sunt chiar elaborate – sunt un fel de ironie pe seama celui care le primeste, dar in rime si cuvinte foarte bine alese.

Copiii olandezi (dar si belgieni si unii francezi) isi pun cate o gheata in fata semineului in seara de 5 decembrie, iar pe 6 o gasesc plina de cadouri. Sarbatoarea este mai mult pentru copii, dar si adultii isi fac cadouri, la cina, odata cu poeziile. Hartia pe care este scrisa poezia si cadoul propriu-zis sunt puse intr-o constructie din carton sau hartie colorata, facuta dupa creativitatea fiecaruia. Tot ansamblul asta se numeste “surpriza” si mai jos aveti o poza cu un exemplu ┬á­čÖé

In Liban, Craciunul e despre mancare si cadouri multe ­čÖé Pe langa tonele de mancare, e si foarte religios. Toata lumea prinde miezul noptii la Biserica. De asemenea, se fac multe acte de caritate – donatii in bani sau cadouri pentru cei mai saraci. Suna mai apropiat de Craciunul romanesc, nu?

Voi ati facut vreodata Craciunul in alta tara? Sau stiti traditii interesante de prin alte parti? Lasati-le repede intr-un cometariu si apoi fugiti inapoi la rasucit sarmale, sa nu va prinda colindatorii cu mancarea pe foc ­čÖé

 

2 thoughts to “Traditii de Craciun de prin straini”

  1. La multi ani! E prima oara cand ajung pe blogul tau si daca tot am ajuns aici, permite-mi sa-ti zic ca imi place atat blogul, cat si articolele (ma rog, unele, ca doar n-am apucat sa citesc prea mult)…

    Spre rusinea mea, eu nu am retinut traditiile legate de Craciun din Danemarca, desi am petrecut acolo 3 ani, sarbatorind Craciunul de 2 ori in stil romanesc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *