Efecte ale site-urilor de reduceri in ecommerce

redZilele trecute am facut un experiment: am sunat la cateva saloane de cosmetica, restaurante si clinici stomatologice care vindeau vouchere pe site-uri de reduceri colective si am intrebat daca nu as putea sa scap de comanda online si de printarea voucherului si sa platesc direct la ei la sediu valoarea serviciului, la pretul din oferta. Toti au zis ca da ­čÖé

O tranzactie directa de genul asta inseamna ca site-ul care promoveaza reducerea pierde comisionul de 40-50% din valoarea voucherului pe care l-ar fi incasat daca eu faceam plata online.

Nu cred ca e un numar semnificativ de clienti care procedeaza asa, insa intamplarea asta m-a facut sa ma gandesc la cateva efecte pozitive si cateva efecte negative ale site-urilor de reduceri colective.

Impactul pozitiv:

Site-urile in stil Groupon au crescut increderea in cumparaturi online. Desi majoritatea site-urilor de reduceri ofera si posibilitatea platii prin transfer bancar, lumea s-a obisnuit sa plateasca online, sa-si primeasca voucherul pe mail, sa-l printeze si sa se convinga ca e valabil. Practic, au crescut increderea in tot sistemul din spatele comenzilor online.

Au creat obisnuinta platilor online pentru sume mici. S-au cumparat vouchere de 1 leu pentru pizza, de 3 lei pentru jocuri de bowling etc, platite cu cardul. In primele 6 luni ale anului trecut, piata reducerilor a fost de 56,7 milioane de euro, de doua ori mai mult decat s-a vandut in tot anul precedent, potrivit unui studiu facut de agregatorul Redutti.

Au diversificat tipurile de produse si servicii care se cumpara online, chiar daca unele dintre ele nu sunt vandute online in mod conventional – vacante, sedinte foto, consultatii medicale, spalatorii auto, cursuri etc.

Pentru vanzatori, singurul avantaj real pe care il vad este pentru cei care vand produse si scapa de stocuri. Altfel, poate au ajutat si la cresterea notorietatii, dar ce fel de notorietate? Si in randul carui tip de public? Iar cu asta ajungem la efectele negative.

Efectele negative:

Au “erodat” brandurile. Nu ca ar fi avut mari branduri saloanele de cartier sau agentiile de turism fantoma care au vandut pe site-uri de reduceri, dar cu siguranta ramai in memoria cumparatorilor drept un brand cu reduceri, care vinde cat mai ieftin. Au fost si branduri maricele care au vandut cupoane – Nike, Sabon, Accesorize, insa ultimele doua au intrat cu reduceri destul de des. Asta inseamna ca au existat cliente care si-au facut stocuri din oferta in oferta si n-au mai cumparat la pret real.

Au aparut ca ciupercile dupa ploaie, unii au dat cateva tepe, iar asta a stricat imaginea lor in general. Au aparut cateva agregatoare mari care preiau ofertele de la principalele site-uri.

Batalia pe pret a creat confuzie in legatura cu pretul. Daca te-ai obisnuit sa iti faci abonament la sala cu 49,99 lei, cand se termina promotia si vezi ca pretul real e de 149,99 lei, n-o sa-ti pice bine. Iar vanzatorul va fi nevoit sa faca o noua promotie.

Si, evident, au aparut vanatori de oferte. Daca nu esti 100% sigur ca serviciile/produsele tale sunt extraordinare, poti fi convins ca niciun client care a venit la reducere nu va reveni. Vor merge dupa urmatorul care da reduceri. Mi-am facut si eu o manichiura pe voucher si chiar a fost foarte profi. Asta m-a facut sa ma gandesc ca 1) salonul ala poate nu avea nevoie sa vanda la pret redus, avand in vedere ca serviciile erau foarte bune si 2) cu toate astea, manichiurista mi-a zis ca au facut cateva experimente cu preturile si cele mai multe cliente au venit cand aveau cel mai mic pret dintre toti concurentii prezenti pe site-urile de gen Groupon. Deci batalia se da intre primele oferte pentru un produs sau serviciu.

Mai stiti si alte efecte pe care le-au avut site-urile de reduceri in comportamentul consumatorului sau in comertul online?

 

3 thoughts to “Efecte ale site-urilor de reduceri in ecommerce”

  1. O vorba romaneasca nu stiu cat de veche spune: “Sunt prea sarac ca sa-mi cumpar un lucru ieftin” (subintelegandu-se ca ieftin = prost, asa cum se intampla de cele mai multe ori cand ai de-a face cu ceva ieftin).

    Lasand filozofia de doi lei si 25 de bani la o parte, site-urile de reduceri sunt expresia on-line a ÔÇťfreneziei low-costÔÇŁ din piata ÔÇťtraditionalaÔÇŁ de bunuri si servicii cu principala deosebire ca faciliteaza aparitia extremelor si aberatiile gen ÔÇťpizza la 1 leuÔÇŁ.

    Cel mai important efect negativ al site-urilor de reduceri este ca potenteaza un fenomen extrem de periculos care nu a aparut ieri-alataieri ci cu foarte mult timp in urma dar care a fost potentat, la randul lui, de pardalnica de criza financiara/economica/depresiune/recesiune care, la nivel macroeconomic, creaza un efect devastator pentru economie sub forma unui cerc vicios al consumului.

    Sub motivul sau, mai degraba, pretextul crizei financiare primite cadou de la generosul Unchi Sam in 2008, s-a indus/exacerbat in randul cumparatorilor comportamentul vanatorului de chilipiruri iar in randul agentilor comerciali, cel al exterminatorului de preturi (cica mari). Nu mai poti sa faci o reclama in ziua de azi, mai ales la FMCG care sa nu aduca in discutie, macar intr-o maniera subtila elemente legate de pret, de buna seama mic/mai mic decat al concurentei (“pret mic”, “discount”, “oferta speciala”, “bonus”, samd.) Nu mai poti sa intri pe piata cu un produs/serviciu daca nu trantesti pe eticheta un ditamai procentul de reducere care-i musai sa fie peste 15 %, cateodata chiar de la lansare.
    N-ar fi nimic ingrijorator daca asta n-ar insemna pe termen mediu/lung paralizia economiei (fenomen foarte posibil intr-o economie in depresiune/recesiune).
    In cazul produselor (inclusiv cele alimentare) preturile (nejustificat de) mici se traduc in general prin practici (mult) peste limita legii sau importuri din tot felul de tari gen China, Taiwan, Indonezia, Turcia, etc unde competitivitatea este constituita macar partial de, din nou, practici peste limita legii. Acest lucru inseamna, mai departe, producatori seriosi, nationali sau regionali, care dau faliment sau isi reduc drastic activitatea.

    In cazul serviciilor, situatia e un pic mai buna insa nu suficient incat sa zicem ca viitorul “suna” bine. Fortati de circumstantele economice, operatorii din piata recurg la aceste discounturi agresive doar-doar or reusi sa puna mana pe ceva lichiditati cu care sa-si pastreze mustaria in functiune si angajatii pe plantatie dar doar cu ÔÇťdiscount-uriÔÇŁ generoase la salarii (ca sa pastram terminologia specifica) si in conditii de munca solid inrudite cu sclavia, una moderna, ce-i drept.

    Prin urmare, in ambele dintre situatiile de mai sus se intampla urmatorul fenomen (explicat rudimentar): angajatii firmelor care vand bunuri sau presteaza servicii nu-si vor putea permite sa cumpere, la randul lor, “produsele” (bunuri sau servicii) comercializate de clientii “marfurilor” lor. Nu mai vorbesc de efectele subsecvente de tipul lichidarii unor investitii realizate sau in curs si a suspendarii unor investitii in asteptare.

    Avand “politica de austeritate” drept cauza partiala si contrapartida pentru sectorul public, scaderea consumului “sanatos” (cel care e ÔÇťpiatra de temelieÔÇŁ a oricarei economii de piata cat de cat functionale) nu face altceva decat sa impinga economia in blocaj, esec recunoscut oficial la nivelul Comisiei Europene si impotriva caruia nu se ia totusi nici o masura eficienta, ba dimpotriva.

  2. Ai dreptate atat cu efectele pozitiv cat si pe cele negative. Am asistat la o dezbatere unde cei care au folosit metoda asta de promovare au zis acelasi lucru: marketing bun, rezultate financiare zero. Adica bun de promovare dar fara sa le ramana nimic. E buna o metoda de promovare de genul acesta daca vrei sa apari in atentia multor persoane, dar va fi greu, intr-adevar, sa faci fata nemultumirilor ulterioare cu privire la pretul real.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *