“Fiecare kilogram in plus doare. Si o sa-l simtiti pana dispare”, ne zicea profesorul de educatie fizica in liceu, inaintea probelor de rezistenta. Si asa era.
Cand a trecut prea mult timp de cand n-am mai cantarit ceea ce am facut, s-ar putea sa avem o surpriza neplacuta. Sau mai multe. Ne-am ordonat aiurea prioritatile, ne-am incarcat tot mai mult cu fiecare bariera pe care ne-am pus-o singuri, am amanat task-uri, iar timpul liber a devenit aglomerat de un program pe care ni-l fac altii.
Din pacate, autosabotajul e foarte la indemana – nici nu iesim mai des la alergat, dar nici nu injumatatim portia. Iar asta ne costa, pentru ca de fiecare data cand o sa ne reapucam de alergat, cantarit si masurat, o sa ne fie si mai greu. Kilogramul ala in plus, timpul ala pierdut, distanta parcursa in directia gresita si, desigur, izolarea de orice fel de cantar, o sa ne urmareasca. Atunci va fi nevoie sa ne straduim de doua ori mai mult pentru fiecare “asta n-o sa iasa”, “mai merge o perioada asa” sau “decid maine ce am sa fac”.
So…iti amintesti unde ti-ai ascuns cantarul?