Cheful de viata e paradoxal pentru mine. E atunci cand abia astept sa vina dimineata ca sa pun in aplicare vreun super plan, dar si atunci cand am toate motivele sa mai lenevesc un pic in pat.
E atunci cand ies in oras cu prietenii, dar si atunci cand nimeni nu poate sa iasa si-mi ofera ocazia sa plec singura pe bicicleta si sa explorez stradutele din Bucuresti.
E atunci cand ating starea de lene suprema intr-un hamac, dar si dupa ce mai dobor vreun record personal la alergat.
Cred ca paradoxurile astea sunt doar un fel in care Universul ne spune ca o ducem mai bine decat credem si avem toate motivele sa zambim.
Voua ce va alimenteaza cheful de viata? Ganditi-va la toate lucrurile care va fac sa zambiti, mici si mari, si contribuiti la Enciclopedia Chefului de Viata, lansata de Prigat. Desi e abia la inceput, a devenit deja o colectie de momente si atitudini optimiste. Tot acolo va recomand sa intrati pentru primul ajutor in cazul starilor melancolice sau de-a dreptul depresive 🙂