Month: September 2012

Prima din viata ta?

carmen 6 Comentarii

Mai tii minte care a fost prima carte pe care ai citit-o vreodata? Eu am incercat prin clasa a 3-a sa citesc un roman de Sven Hassel uitat de mama pe bancheta din bucatarie, dar m-am oprit dupa prima pagina si am inceput sa plang, pentru ca n-am inteles nimic.

A fost tragic, dar mi-am revenit dupa un tratament intensiv cu lecturi mai potrivite varstei – Mary Poppins, Ciresarii, Tom Sawyer si altele. De-atunci, singurul roman care mi-a mai stors o lacrima a fost “La Medeleni”.

Incerc sa ma pun in locul lui Clementin, un personaj care n-a citit in viata lui – de 25 de ani – vreo carte si sa ii recomand ceva cu care sa inceapa. Dar n-are cum sa fie ceva oarecare, cum a fost romanul gasit de mine intamplator prin casa. Siuatia lui Clementin e si mai grava: a fost rapit de un mim care a promis ca il va elibera doar daca va fi in stare sa ghiceasca titlurile cartilor pe care i le mimeaza el.

Citește mai mult

Noul Plafar – eco trendy si cam scump la buzunar

carmen 2 Comentarii

Era o vreme cand o vizita la Plafar se incheia cu o punga plina de ceaiuri, tincturi si siropuri. Daca aveai noroc, te mai si imprieteneai cu vanzatoarea, care impartasea cu tine reteta ei secreta de masca de par cu galbenus si mirodenii. De ceva vreme, insa, Plafar a trecut printr-un rebranding care a cam sters imaginea aia de brand vechi, autentic, si a inlocuit-o cu a unui magazin trendy si exclusivist.

Primul lucru pe care l-am observat au fost serviciile extinse. Plafar-ul din Dorobanti, de exemplu, are o mica terasa cu scaune colorate, unde poti sa stai la un fresh sanatos. Foarte dragut si foarte potrivit brandului. Insa de fiecare data cand am trecut pe acolo nu era absolut nimeni la mese, desi la terasele din stanga si din dreapta era plin. Un motiv ar putea fi preturile, care s-au ajustat si ele la nivelul de Dorobanti. In plus, suna altfel “hai la un suc la Plafar” decat “hai la un suc la Belle Epoque”.

Citește mai mult

Ce filme vedem in weekend?

carmen 4 Comentarii

Office Space este unul dintre filmele alea pe care le revad de fiecare data cand n-am inspiratie si nu stiu la ce sa ma mai uit (categorie din care face parte si The Big Lebowski).

Chiar daca l-am vazut de n ori, inca ma face sa ma tavalesc de ras. E lansat in 1999, dar e inca foarte actual. Daca lucrati la corporatii, o sa va regasiti. Trei colegi care se satura de munca de la 9 la 5, de sefi idioti, colegi stresanti si imprimante care nu functioneaza decid sa se imbogateasca pe spatele companiei. Living the dream! Metoda e ingenioasa, dar nu tocmai legala 🙂

E un film cu glume bune si cu multe tipuri de umor, iar unele scene si replici o sa va ramana in minte for ever and ever. Are 7,9 pe IMDB, dar merita un 9 cu felicitari. Trailerul e mai jos.
Citește mai mult

Triunghiul meu amoros cu Lindau si Meersburg

carmen 1 Comentariu

Cred ca m-am atasat emotional de Lindau si Meersburg, doua orasele mici de pe marginea lacului Bodensee (sau Konstanz), aflate relativ aproape de granita cu Austria si Elvetia. A fost ca intre niste oameni care nu se asteptau la mare lucru inainte sa se vada prima data, dar a fost o poveste cu zambet larg din prima.

Daca undeva, in lume, exista trei persoane care au decis din primele cinci minute petrecute impreuna sa formeze un triunghi amoros, inseamna ca au simtit ce am simtit eu pentru Lindau si Meersburg. Dar o romanta calduroasa si plina de energie pozitiva, nu pasionala si agitata, precum Barcelona.

Citește mai mult

Inca o data despre Munchen – atmosfera si obiective

carmen 2 Comentarii

Am ramas cu multe idei dupa zilele petrecute in Munchen. Nimic nu mi s-a parut neobisnuit cand am ajuns acolo, pentru ca atmosfera te primeste ca si cum ai apartine locului, in perfectiunea lui nemteasca. Dar acum, cand il compar cu Bucurestiul la care m-am intors sau cu provincia, imi dau seama ca e o distanta infinit mai mare intre Romania si Germania decat distanta fizica.

Lumea o duce bine – primul lucru pe care il observi e relaxarea generala. Nemtii sunt la a n-a generatie care nu isi mai face griji pentru ziua de maine. Batranii lor poarta Prada si Versace si conduc BMW. Am vazut un singur cersetor neamt si, cu exceptia barbii, era impecabil – mult mai bine imbracat decat un pensionar roman. Preturile sunt maricele – le-am incadrat sub Danemarca, dar peste Olanda: 3,5 – 4 euro o bere de 0,5l la biergarten, 7 euro un wurst, 8 euro o omleta cu de toate.

Populatia e imbatranita – Desi e oras universitar, Munchen e populat preponderent de oameni in varsta. Noroc ca e plin de turisti. Nemtii nu mai fac copii, iar daca ii fac, ei vin dupa 35 de ani. O consecinta e faptul ca distractia e concentrata in biergarten-uri si parcuri. Nu exista prea multa viata de noapte, o exceptie notabila fiind petrecerile studentesti sau Irish Pub-urile unde doar chelnerii sunt nemti.

 Orasul e 100% nemtesc. Centrul e o bijuterie arhitecturala, dar si periferia e perfect curata. Daca iti creste iarba prea mult in curte, vecinii iti trimit scrisori in care te roaga sa o tunzi.

Citește mai mult