De ziua Mediului (5 iunie), Lidl România a lansat “ComPETiția pentru un viitor mai bun“, un program național de colectare a PET-urilor, împreună cu Intersemat (o organizație de preluare a responsabilității de colectare) și Asociația Planeta Verde.
Timp de 6 luni, în fiecare magazin Lidl din țară va exista câte un centru de colectare la care puteți duce PET-urile de care nu mai aveţi nevoie.
Angajații centrelor vor primi PET-urile dea vizitatori, iar aceştia vor fi înscriși într-un concurs. Premiile constau în vouchere de cumpărături, care se vor acorda săptămânal precum și biciclete, televizoare și un Audi A3 e-tron, premii care se vor acorda prin tragere la sorți la finalul campaniei.
E o inițiativă excelentă, având în vedere cât de puțin se colectează selectiv în România. Suntem de 8 ani în UE, însă la noi se reciclează doar 3% din deșeurile puse pe piață (raport Eurostat). Ca să vă faceți o idee, ținta obligatorie este de 50% până în 2020. În Suedia, pe de altă parte, deja se reciclează 50% din deșeuri, iar restul, până la 99% reprezintă biomasă ce se transformă în combustibili.
Situația din România e departe de a fi doar vina omului de rând, care nu cred că ar avea nimic împotrivă să pună plasticul separat de hârtie, ci a unei nepăsări generalizate, de la autorități până la administratorii gropilor de gunoi, firmele de salubritate și producătorii de deșeuri reciclabile.
Omul de rând nu pune deșeurile în tomberoane diferite pentru că știe că salubritatea le va arunca apoi la grămadă în mașina de gunoi și le va duce la groapă, nu la reciclat. Ceea ce e oricum în interesul firmelor de salubritate, care economisesc un drum. Teoretic, dacă am colecta selectiv deșeurile de acasă, celor de la salubritate le-ar fi mai ușor apoi să le sorteze și le-ar duce la linia de reciclare. Dar asta nu știu decât o mână de oameni care, ca și mine, încep să-și piardă încrederea că PET-urile lor nu ajung la groapă. Pe restul nu se ocupă nimeni să îi informeze.
Spun teoretic pentru că practic, n-am însoțit niciodată mașina de gunoi, să văd unde se duce.
Apoi, cum ziceam mai sus, pentru firmele de salubritate e mai ieftin să facă un singur drum și să deșerte totul la groapa de gunoi – plastic, aluminiu (reciclabil în proporție de aproape 100%, baterii, DEEE-uri cu substanțe periculoase etc). Se vorbește că, în curând, va fi introdusă o taxă pe cantitatea depozitată la groapă, care să le forțeze să ducă cât pot de mult la reciclat.
Nu știu când și dacă se va întâmpla asta, dar până atunci vom continua să importăm PET-urile altora. Știu, e strigător la cer, dar asta se întâmplă de mult. Marile linii de reciclare din România, pentru a fi profitabile, trebuie să funcționeze la o anumită capacitate minimă. La noi nu se colectează cantitatea minimă, pentru că ajunge la groapa de gunoi, iar astfel marii reciclatori ajung în situația de a importa cantități masive de deșeuri.
Nici pubelele de colectare selectivă de prin oraș nu schimbă mare lucru. Și nu vreau să-mi imaginez câți bani publici au fost cheltuiți pe ele. De ce nu funcționează? Pentru că, dacă arunci o shaorma sau verși o sticlă de Noroc în pubela cu hârtie, nu se mai poate recicla. Asta se numește contaminare a deșeurilor și este unul dintre principalele motive pentru care ar trebui, măcar acasă, să avem acasă saci/pubele/tomberoane/coșuri pentru a le pune separat.
Nu funcționează pentru că există așa-numiții “colectori voluntari” sau “independenți”, oamenii (și micile firme speculative care îi plătesc). Ei trăiesc din materialele pe care le duc la reciclat și vandalizează pubelele, le răstoarnă conținutul pe jos etc. Aici e unul dintre marile beneficii ale proiectului Lidl – centrele sunt păzite.
Singurul exemplu pozitiv pe care îl am vine din Constanța, unde aproape că nu mi-a venit să cred că tatăl meu aruncă deșeurile reciclabile într-un tomberon separat. M-a lămurit rapid – se dau amenzi dacă nu se colectează selectiv.
Conform statisticilor prezentate de Ionuț Georgescu, directorul general Intersemat, Romania și-a atins 55% din ținta de colectare și reciclare a PET-urilor. Față de media totală de 3%, e enorm. L-am întrebat cum s-a ajuns la cifra asta și cine a strâns plasticul care ne-a adus la 55%. Mi-a spus că, în cea mai mare parte, a fost strâns de “colectorii voluntari”. Îmi e tare greu să cred că mai bine de jumătate dintre PET-urile puse pe piață sunt colectate.
În orice caz, am început deja să umplu sacul galben oferit de Lidl cu plastic și hârtie și sunt curioasă ce cifre se vor raporta la finalul campaniei vizavi de cantitățile colectate. Vă puteți lua și voi saci galbeni de luni până vineri, între orele 08.30 – 11.00 și 16.30 – 21.00, și sâmbătă și duminică între orele 09.00 și 14.00, la căsuțele verzi din parcările tuturor magazinelor Lidl din țară.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla din noiembrie, când campania se va încheia și centrele de la Lidl se vor închide. Georgiana Tugearu, PR & CSR Manager Lidl, spunea că această primă fază e una pilot și că vor decide după dacă va continua sau nu. Ar fi păcat să fie încă o minune ce ține 6 luni, dar până la urmă e o minune pe bani mulți și privați, fie ei de CSR.