Covrigei, biscuiți, supă la plic, pâine cu pateu sau cinstita slană cu ceapă mâncată lângă izvor. Iar în vârf, după o urcare grea, marele premiu al montaniarzilor – o ciocolată pe care o mănânci singur, după care lingi ambalajul. Mmmm. Fugi, ispită!
Cam așa arată meniul unui om al muntelui. Ceea ce nu-i rău dacă omul muntelui n-ar vrea să meargă și la mare din când în când și n-ar avea probleme când ar vedea că nu mai încape în costumul de baie.
Am văzut ieri pe grupul de discuții al comunității Limitless întrebarea asta – ce să mănânci când urci pe munte ca să nu-ți compromiți silueta? Ce poți lua cu tine sănătos, ușor, care să reziste ceva vreme? Să nu aibă tone de zahăr și catralioane de calorii, dar totuși să îți dea energie pentru traseele grele pe care le ai în plan.
Eu n-am fost niciodată vreun mare fan al slanei cu ceapă, iar supă la plic am gustat o dată, în liceu. A fost groaznică, mi s-a părut că n-ar trebui încadrată la alimente, dar asta e o altă discuție.
Recunosc că s-a întâmplat de multe ori să mă premiez cu ciocolată, biscuiți și alte dulcegării pe munte. Țin minte că după Via Ferrata din Spania, când am ajuns în vârf, am devorat o tonă de dulciuri. Aveam simțurile blocate de adrenalină, iar instinctul de supraviețuire îmi zicea să mănânc mult. Tot. Tot zahărul din lume.
La maratoanele montane, în lipsă de alte variante comestibile pe o rază de câțiva kilometri, am fost la pasta party, am mâncat batoane de cereale dulci și câte și mai câte.
Însă am descoperit în timp că există o mulțime de opțiuni sănătoase care nici nu mă umflă, nu-mi vin înapoi când fac efort și nici nu dau cântarul peste cap.
Când faci efort susținut urcând ore lungi pe munte ai nevoie de carbohidrați, evident. Însă cantitatea de care ai nevoie e acoperită de 1-2 mere, nu de trei Snickers, două sandwichuri cu pateu, o pungă de chipsuri și un corn cu ciocolată, toate stropite cu niște cola.
În dimineața plecării la munte, indiferent cât de devreme mă trezesc, nu sar peste micul dejun. Ceva rapid – două ouă fierte cu niște legume, niște brânză, un shake cu iaurt și fructe pe care-l iau la mine în mașină și-l beau direct din blender etc.
Apoi, dacă mi se face foame pe drum am grijă să ronțăi niște mixuri de migdale, caju și nuci. Crude și în cantități rezonabile.
Mai iau la mine fructe: mere, pere, prune, uneori banane. Pentru mesele mai serioase îmi plac picnicurile cu brânză, ouă fierte, ceapă verde, ridichi, câteva măsline și alte legume. Yum. Dacă am timp înainte să plec, iau și mâncare gătită – o dată am luat la mine mâncare de fasole verde (scursă bine de zeamă, să nu curgă prin bagaj). Poți lua și carne la grătar dacă o mănânci la prima masă, să nu se strice, legume la grătar sau ce mai ai gata făcut prin frigider și știi că va rezista până la prânz.
În afară de mâncarea proaspătă, conservele sunt opțiuni foarte bune. Conservele de pește, de fasole roșie și de năut fac o masă pe cinste. Iar dacă iei și o conservă de ciuperci, e deja festin. Le poți păstra pentru cină sau pentru a doua zi.
Iar dacă simți nevoie să ronțăi mai mult, îți recomand să iei la tine pulpa unei nuci de cocos. Nuca de cocos e delicioasă, dulceagă și ține și de foame.
Pe la cabanele la care vei poposi sunt șanse mici să găsești opțiuni ultra sănătoase. Majoritatea au ciorbe îndoielnice, mămăligă cu brânză, cartofi prăjiți și papanași. Dar dacă ai noroc mai găsești salate, ouă fierte sau carne slabă la grătar. Asta comand eu la Cabana Ciucaș. Pe de altă parte, la Babele am fost șocată să aflu că aveau în meniu omletă, dar ouă fierte nu puteau să facă. Nu știu cum vine asta. În orice caz, e mai bine să fii pregătit cu pachețelul sănătos decât să fii nevoit să comanzi cașcaval pane de foame și afinată de sete.
Tu ce alte gustări și mese sănătoase iei la pachet când urci pe munte. Hai să facem aici o listă utilă pentru toți iubitorii de trasee montane și de mâncare ușoară și sănătoasă.
Carmen, te-ai gandit si la faptul ca fructele si legumele sunt FOARTE grele? Adica eu prefer sa mananc un baton cu susan care cantareste cat un fulg decat 2 mere greoaie care FERMENTEAZA. Si, hai sa fim seriosi, dupa o tura lunga PE munte consumi destule calorii astfel ca eu nu cred ca rasplata calorica pe masura te face “gogoasa” 🙂
Ai mare dreptate…dpdv al eficientei, e mult mai ok sa iei mancare incarcata caloric. Numai ca depinde si de necesarul tau, cat consumi, cat timp petreci etc. Si de cele mai multe ori avem tendinta sa supraestimam acest necesar.