UPDATE: Acest articol are extrem de multe vizite în fiecare vară, semn bun, că lumea iese la mișcare. Dar are si multe comentarii legate de durata lui. Așadar, vreau să precizez din start că cele 7 ore petrecute de noi pe traseu NU par a fi deloc realiste pentru majoritatea celor care au lăsat comentarii. Drept urmare, sfatul meu pentru oricine ar vrea să experimenteze ruta de mai jos ar fi să ia în calcul mai mult de șapte ore – zece, douăsprezece, în funcție de cum își evaluează fiecare condiția fizică.
În rest, ca să răspund comentariilor care spun că este imposibil de făcut traseul în 3-5h, vă las cu rezultatele de la 2×2 race, cursă care are două probe – 2×2, adică de la Bâlea pe ambele vârfuri și înapoi, precum și x2, de la Bâlea la Negoiu și înapoi. Veți vedea timpi de 2h40min pentru x2 si de 7-8h pentru 2×2. Dar sunt timpi scoși de alergători bine pregătiți, nu repere pentru noi, restul muritorilor.
—–
După tura de 12 ore de pe Moldoveanu făcută cu o săptămână înainte, am simțit că am rămas în ceață și cu o restanță la peisaje. Așadar weekendul trecut ne-am întors în Făgăraș, de data asta pe fratele mai mic al Moldoveanului. Vârful Negoiu ne-a primit cu un cer perfect senin și un traseu lejer, de care am apucat să ne bucurăm cu adevărat.
Ce bine e să faci un traseu în Făgăraș pe soare, când pietrele sunt uscate, nu-ți alunecă picioarele, iar priveliștea e deplină! A fost o mare diferență față de urcarea pe Moldoveanu, când ne gâlgâia apa în adidași.
Am plecat din București spre Bâlea vineri seară, la 20.00 și am ajuns la 23.30. Pe măsură ce ne apropiam de cabană se îngroșa și fumul grătarelor de pe marginea drumului.
La fel ca data trecută, am campat lângă lac, doar că acum erau 14 grade în loc de 9, iar deasupra aveam cel mai înstelat cer pe care l-am văzut de mulți ani încoace. Calea Lactee era fascinantă și deconectantă, în toată splendoarea ei, și doar sforăiturile vecinilor de cort ne mai aminteau că suntem pământeni.
Dimineața, pe răcoare, ceasul a sunat la 7, iar la 8.20 am început urcarea.
Traseul Bâlea – Negoiu începe de lângă cabana Bâlea, tot de unde începe și urcarea spre Moldoveanu. La început trebuie să urmezi traseul marcat cu bandă albastră, după care la Șaua Paltinului trebuie să urmezi banda roșie. La Ștrunga Doamnei se face un mic ocol pe un marcaj galben.
Iată ce traseu am urmat noi și timpii oficiali trecuți pe indicatoare:
Lacul Bâlea – Șaua Paltinului (50 min – 1 oră), marcaj cu bandă albastră
Șaua Paltinului – Vârful Lăițel – Lacul Călțun – Strunga Doamnei, marcaj cu bandă roșie
Strunga Doamnei – marcaj cu bandă galbenă
Strunga Doamnei – Vf. Negoiu, marcaj cu bandă roșie
Distanța totală – 16 km
În total, traseul se face în aproximativ 8 ore: 4-4,5 ore la dus și vreo 3,5-4 ore la întors. Noi am ajuns în vârf după 3 ore și jumătate. Este un traseu accesibil celor cu o condiție fizică medie sau peste medie, devine mai greu dacă n-ai mai făcut mișcare și n-ai mai urcat de mult pe munte.
La retur am urmat același traseu. Găsisem pe alte site-uri o variantă care cobora pe la Piscul Negru, însă de acolo până la Bâlea ar fi trebuit să ne întoarcem câțiva kilometri pe șosea.
Tot traseul Bâlea-Negoiu și înapoi ne-a luat 7 ore, dintre care mai bine de o oră a fost timp de pauză.
Drumul spre Vârful Negoiu nu mi s-a părut foarte greu. Începe cu o urcare ușor abruptă pe care m-am încălzit și mi-am dat polarul jos. Am rămas într-un maieu tehnic și colanți lungi, iar după încă vreo 30 de minute am schimbat colanții pe pantaloni scurți.
Am avut parte de o vreme superbă, însorită și ne cam fura peisajul. Am urcat susținut, dar fără să ne grăbim. Vedeam trei-patru rânduri de vârfuri aliniate în depărtare, turme de oi călătoare și un orizont care părea capătul Pământului.
După o vreme am ajuns la o porțiune de urcare pe niște bolovani destul de mari. I-am urcat ușor, dar unii dintre ei nu erai tocmai stabili și mi-au dat emoții la coborâre, pe drumul înapoi.
La Șaua Paltinului am ajuns repejor, după vreo 30 de minute. Drumul e marcat foarte clar, am observat imediat marcajul cu bandă roșie pe care îl aveam de urmat.
Următoarea oprire cu priveliște spectaculoasă a fost Vârful Lăițel. Am poposit preț de-o poză. La întoarcere am făcut un popas mai lung, să ne tragem sufletul, pentru că pe drumul de retur la Lăițel se ajunge după o urcare mai abruptă.
La Lacul Călțun am făcut prima pauză mai lungă. Am făcut cunoștință și cu un dulău strigat de alți turiști “Covrig”, care se răcorea în lac. Am ciugulit ceva din pachețel, iar apoi a venit răsplata supremă după cele două ore de mers – o bălăceală cu picioarele în apa rece și limpede a Lacului Călțun.
E chiar indicat un astfel de tratament la rece când faci efort pe căldură. Nu degeaba ultramaratoniștii fac baie cu gheață în timpul alergărilor. Am plecat mai departe cu picioarele amorțite, dar fericite.
Lângă Lacul Călțun se află și Refugiul Călțun, care arată excelent. Probabil a fost renovat recent, e curat, iar pe acoperiș am văzut un panou fotovoltaic care alimenta niște prize. E o variantă bună dacă vrei să rămâi peste noapte.
După Lacul Călțun am ajuns la Strunga Doamnei, o urcare prin care se ocolește Strunga Dracului. Cea din urmă a fost închisă acum câțiva ani din cauza unor căderi de bolovani. Am văzut lume care se ducea pe acolo, însă noi am decis să mergem pe varianta mai sigură, marcată cu galben. Există și un indicator vopsit pe piatră care te direcționează către urcarea prin Strunga Doamnei.
Urcarea se face pe niște stânci mari și ai un cablu de care te poți ține. Nu este indispensabil, dar ajută la păstrarea echilibrului.
Mai mergi puțin și în curând va fi vizibil și Vârful Negoiu. Ai ceva de urcat până acolo, dar când ajungi vei primi răsplata unei panorame de 360 grade cu Vf. Lespezi, Moldoveanu, Viștea și tot ce are mai măreț Făgărașul.
Când am ajuns eram singurii pe vârf, dar în 10-20 de minute s-a umplut de lume.
Am mâncat gustările sănătoase aduse de acasă, ne-am odihnit vreo jumătate de oră contemplând orizontul și apoi am pornit coborârea.
Am întâlnit o mulțime de turiști pe traseu, cum era și normal într-o zi frumoasă de weekend. Mai puțin obișnuit mi s-a părut faptul că aproape jumătate dintre ei – și nu exagerez – erau străini. De asemenea, am întâlnit foarte mulți oameni de vârsta a treia care făceau traseul, ceea ce confirmă faptul că e accesibil. Dacă nu ești sigur pe condiția ta fizică îți recomand să-l începi devreme, dis de dimineață, ca să ai timp să urci în orice ritm.
Pe drum există câteva izvoare, dar mai aproape de începutul traseului. Pe final nu prea ai de unde să umpli sticla, așa că e bine să ai la tine multă apă. Dacă pe Moldoveanu am urcat cu câte doi litri de căciulă și am adus apa înapoi acasă, acum am urcat cu vreo 2,5 – 3 litri și nu ne-a ajuns. Am umplut sticla la un izvor pe drumul de întoarcere, când mai aveam vreo oră până la Bâlea.
La coborâre am fost șocați de cât de multă lume era la Bâlea. Când am plecat nimic nu prevestea aglomerația pe care am găsit-o. Ok, poate doar starea vremii și ziua din calendar 🙂
Am dat o fuga la tarabele din zonă, am comandat două porții de mămăligă de la Cabana Bâlea și am încheiat distracția cu un festin – brânză de capră, mămăligă, cârnați (pentru carnivori) și o conservă de fasole rămasă în pachetul de acasă. Și o jumătate de bere, desigur, că mai mult n-am putut.
Ce să iei la tine pe munte dacă e soare:
– Cremă de plajă – noi am uitat-o în portbagaj și estimez că în maximum două zile începem să ne cojim pielea de pe spate, atât de tare ne-am ars.
– Ochelari de soare cu șnur, care să nu-ți cadă de la ochi
– Multă apă
– Haine subțiri, sintetice – dacă pleci de dimineață de la Bâlea va fi răcoare, dar pe drum ai să te încălzești imediat. Cel mult o foiță impermeabilă să ai la tine, în caz de surprize.
– Dacă rămâi peste noapte ia-ți liniștit și încărcătorul, poți folosi priza de la Refugiul Călțun
În concluzie, cred că am început să prindem gustul Făgărașului pentru ture de o zi. Mai ales că în Ciucaș deja am învățat pe de rost toate traseele. Drumul de 4 ore până acolo e decent, îl poți face vineri, după job, iar înapoi sâmbătă seara. Dacă ești mai extrem poți pleca și te poți întoarce în București în aceeași zi, dar cel mai plăcut e când apuci să te și bucuri de ce e în jur și să nu simți presiunea oboselii.
Te încurajez să urci pe Negoiu (și pe Moldoveanu și/sau pe Lespezi etc) cel puțin o dată în viață. E un peisaj magnific și ai să înțelegi cât de măreț e Făgărașul. Dacă ai microbul muntelui îți garantez că din fiecare vârf ai să-ți faci planuri să urci pe alte zece pe care le vezi în jur.
Hei,
Ai inceput sa faci ture mai lungi, felicitari! 🙂
Refugiul de langa Lacul Caltun se numeste Nautilus si a fost deschis iarna asta. Spre deosebire de cel vechi, pe acesta nu il ingropa zapada iarna 🙂
Spor in continuare!
@Ioana, normal ca se numeste Nautilus. E cel mai potrivit nume 🙂 imi imaginez ca cel vechi se numea Iglu.
Buna! o intrebare am; de la balea spre negoiu, traseul se face si prin padure, sau doar in loc deschis?..idea e ca am mai avut o intalnire cu Mos Martin si nu mi-o doresc si pe a 2a :))…daca esti amabila, imi poti scrie pe gasca.cezar27@gmail.com. Multumesc!
Buna, răspunsul la întrebarea asta m-ar interesa si pe mine. Multumesc mult!
O descriere frumoasa ..mult prea frumoasa pe alocuri ai comprimat timpul sau aveți o condiție fizica excepțională …4.5 ore dus cu 4 ore întors cu pauze cu tot parcă mai merge ☺
Multumesc, chiar am avut noroc de o zi frumoasa. Legat de durata, se poate chiar mult mai bine. Prietenii cu care am fost atunci s-au intors acum cateva saptamani si au facut traseul dus-intors in 5 ore si un pic 🙂 Vitezomani.
Noi am făcut traseul in 10 ore cu o ora plus de pauze, nu suntem nici începători dar recunosc că nici într-o formă foarte buna de moment. Urcările pe Laitel sunt groaznice mai ales cea dinspre Negoiu. Un continuu rollercoaster cu foarte puține zone de mers la pas.
@Ionut, tin minte cand am ajuns pe Laitel, pff…am avut nevoie de pauza de picnic :))
Ploaie pe Moldoveanu? Am zambit citind…deci nu suntem singurii ghinionisti :)) Frumos articol, util…pare usor citind dar sunt sigur din experienta celor 8 munti facuti ca nu va fi floare la ureche 😀 La anul sunt sanse sa fie postarea oficiala pentru urcarea pe varf. Cu multumiri, echipa “Hai-Hui prin Romania” 🙂
Buna, am o intrebare referitoare la ultima parte din traseu. Am o catea cu care urc, mare, nu poate fii carata in spate. Ea poate urca parte cu Strunga Dracului? Sau exista vreun traseu ocolitor ca sa poata urca si ea cu mine?. Multumesc
@Diana, nu cred ca poate urca…depinde cat e de mare. Din pacate, nu stiu sa iti recomand un alt traseu pe care ar putea urca. Poate gasesti pe cineva care cunoaste mai bine rutele alternative.
Pe Strunga Dracului e aproape imposibil sa urci și tu, darămite câinele, așa e de abrupt! Dar oricum, au închis traseul ăla.
Cu sau fara aprobarea comentariului anterior, noi tot iti multumim pt postare 🙂 Linkul e salvat, vom folosi indiciile sa cucerim si noi varful. Daca ai crezut ca e doar reclama sau altceva scuze, am dorit doar sa apreciem munca ta ca de la un “montanist” la altul. O seara/zi faina! Pa pa 🙂
@Ovidiu, si eu va multumesc. Imi intrasera mailurile cu comentarii in spam.
Maine incercam sa-ti calcam pe urme, tnks pt post, a fost cea mai utila descriere care am gasit-o despre traseu si site-ul tau m-a impresionat prin tot ce faci si pt. ca nu pastrezi totul numai pt tn, vrei sa ajuti si pe altii si asta conteaza enorm 🙂
Frumos articol! Crezi ca am putea face traseul daca nu stam peste noapte cu o zi inainte? Pornim din bucuresti.
Buna! Recomand asta numai daca plecati f devreme din Bucuresti, cu cat porniti pe traseu mai devreme, cu atat mai bine.
buna!
ai cumva traseul intr-un format GPS?
mersi!
Buna, din pacate nu il am gpx.
Buna
Cu tot respectul.dar traseul nu poate fi facut in 7 ore dus – intors decat daca esti extrem de bine antrenat.ieri am facut traseul in 10 ore.si nu sunt lipsit de antrenament. Azi dupa experienta avuta am intrebat si alti montaniarzi ,din care unul cu mare experienta si antrenament si mi-a confirmat : traseul e de min. 5 ore dus si 4,5 -5 ore intors si nu e recomandat incepatorilor sau celor cu copii neantrenati.tentant articol din punct de vedere artistic dar nu reflecta realitatea din teren.
P.s.am facut traseul ieri cu doua persoane care se antrenau pentru concursuri montane si credeti-ma nu au scos timpul pe care l-ati mentionat.
Sa-nteleg ca apar publicate doar lucrurile pozitive?
Buna
Cu tot respectul.dar traseul nu poate fi facut in 7 ore dus – intors decat daca esti extrem de bine antrenat.ieri am facut traseul in 10 ore.si nu sunt lipsit de antrenament. Azi dupa experienta avuta am intrebat si alti montaniarzi ,din care unul cu mare experienta si antrenament si mi-a confirmat : traseul e de min. 5 ore dus si 4,5 -5 ore intors si nu e recomandat incepatorilor sau celor cu copii neantrenati.tentant articol din punct de vedere artistic dar nu reflecta realitatea din teren.
P.s.am facut traseul ieri cu doua persoane care se antrenau pentru concursuri montane si credeti-ma nu au scos timpul pe care l-ati mentionat.
@Bogdan, imi pare rau daca articolul meu v-a facut sa va faceti planuri pentru un timp pe care nu l-ati putut atinge. De aceea e mai bine mereu sa ne ghidam dupa timpii notati pe indicatoarele turistice decat pe timpii estimati de altii, pentru ca sunt foarte multe variabile – conditie fizica, vreme, pauze, greutatea bagajului etc. Noi am urcat fara prea multe bagaje si pe vreme buna si l-am facut in 7h. Iar concursul montan pentru care se antrenau alergatorii cu care v-ati intalnit se numeste 2×2 Race si se face in 7-8-9h si cuprinde si Negoiu, si Moldoveanu in orele astea.
Salutari,
Verificati va rog link-ul de mai jos.
Din 105 participanti la 2×2 ( Balea Lac,Moldoveanu,Negoiu si retur la Balea Lac) doar 22 participanti au terminat sub 10h si numarul scade cand vorbim de 9h ( 9h 15m a fost record feminin de cursa 2×2)
http://www.2x2race.com/en/rezultate-2018/
@Dana, pai da, pentru ca vorbim de 2×2, adica in acele 9h si 15 min a facut si Moldoveanu, si Negoiu. Doar urcand pe Negoiu (adica X2, lista de rezultate e aici si arata ca absolut toti finisherii cursei de ieri, 157 la numar, au facut-o in mai putin de 10h) http://www.2x2race.com/ro/rezultate-2018/.
Raman la ideea de dinainte ca cea mai buna estimare este traseul turistic, pentru ca e greu sa estimezi cat va face altcineva.
Ok.multumesc. deci cel mai indicat e sa-mi calculez timpii in functie de indicatoare si atat.
Numai bine!
Ceva mai realist ar fi 5 ore 30 dus si vreo 6 intors. Mie asa mi s-a intamplat :). Plecare dimineata la 7.00 de la Balea, intoarcere 18.30. Si am revenit destul de.. cracanat :). Dar a fost bucurie totala si urcarea pe varf dar mai ales caprita neagra intalnita pe traseu. Super. Conditia aia fizica medie chiar este necesara. Mult succes celor care mai incearca !
Te salut! nu sunt chiar la anii tineretii, am trecut de 50 🙂 dar in ultimii ani am facut trasee lungute, 12 ore pe zi… si am scos timpi cel putin egali cu cei de pe indicatoare sau chiar mai buni. Am de gand anul asta – in iulie sa ajung si eu pe Moldoveanu si Negoiu, descrierea ta m-a incantat. La cati pasionati ai muntelui ati intalnit pe traseu, sa inteleg totusi ca zonele acelea cu cabluri nu sunt chiar imposibile? Mi-ar parea rau sa parcurg mare parte din traseu si sa renunt aproape de final… Undeva povestesti ca ai intalnit si caini de la stana, cum procedati voi in situatia asta ca de ei imi este frica foarte rau, mai ales ca nu suntem grup mare. Un dog-repeller ar fi eficient? Multumesc mult.
Felicitari pentru toate turele frumoase facute 🙂 Nu stiu daca ar fi eficient un dog repeller pentru cainii de stana, nu am incercat sa folosesc. Dar daca nu ii puteti ocoli, singurele lucruri care au functionat la mine pana acum au fost sa incerc sa vorbesc cu ei, sa ma deplasez incet (nu sa incremenesc pe loc, dar nici sa alerg) si, in cazul in care se aduna in jur si sunteti un grup, sa va asezati spate in spate si eventual sa aveti ceva pietre sau bete in mana, ca sa nu va poata ataca. Sper sa nu fie cazul.
Buna, nu am știut ca mi-ai răspuns. Multumesc mult. Aștept sa văd daca reușesc si eu sa ajung sapt viitoare. Vremea nu se arată prietenoasa. Dar m-as bucura mult sa văd si eu tot ce ați vazut voi 🙂
Carmen, descrierea ta facuta pentru traseul spre Negoiu a fost provocatoare, am reusit si eu tot intr-o zi. Numai ca alti timpi. Oricum, cred ca indicatorul de la Balea Lac de 4 ore spre Negoiu este gresit. Pe indicatorul de la Saua Paltinu arata spre Negoiu 4 1/4 ore (pe la lacul Caltun) , dar mai faci si pana acolo aproape o ora.
Voi încerca să vă răspund eu la problema cu câinii care: uneori sunt agresivi, alteori sunt „încurajați” chiar de ciobani, însă de fiecare dată își fac treaba și chiar nu au nicio vină.
Așadar:
– cea mai bună variantă este cea reprezentată de răspunsul lui Carmen: rămâneți în grup, în niciun caz NU fugiți, vorbiți-le frumos ca să nu vă considere un pericol pentru turmă, etc.
– a doua cea mai bună, cel puțin pentru mine, am mereu la mine o lanternă care are și electroșocuri (am observat că la o simplă descărcare în aer se simt cam deranjați și părăsesc zona); am dat cam 50 RON la o tarabă.
– o altă variantă ar fi spray-ul cu piper, doar că trebuie mult sânge rece pentru a-l folosi când se apropie și pentru a nu-i afecta pe cei care nu sunt agresivi, ci doar latră, sau mai mulți bani pt a achiziționa un spray cu jet de 5-10 metri lungime (un bear defense care sigur funcționează și în acest caz = 350 RON).
– dog repeller…ce am avut eu nu prea a funcționat cu cei de pe străzi, ci doar în cazul celor cu stăpân.
Multumesc pentru raspuns. Nu a fost cazul, am scapat si de data asta fara vreun incident. Doar vreau sa iti spun ca am avut la noi un dog-chaser cumparat cu aproxi 100 ron (cu baterie cu tot) si l-am testat pe cainii din jurul cabanei (care au fugit instant) iar alti doi caini de stana doar s-au oprit, nu si-au continuat drumul, insa stana era coborata toata aproape de Balea si erau multi turisti in zona.
Super articol, multumim mult. Traseul e in lista de must do 🙂
Timpul descris de dvs este ireal pt o persoana cu pregatire fizica medie. Cat despre cei care au facut traseul in 5 ore, probabil sunt proaspat intorsi din legiune sau oameni bionici. Sa descriem totusi realitati.