Doua perechi de adidasi stau pline de praf in fata usii de la intrare si doua sticle de vin trec din starea de ceai la o temperatura decenta, in frigider.
Nu ma doare nimic, nici macar capul, in ciuda soarelui, a lipsei somnului si a vinului. M-am intors de la Corcova Trail Race ca de la un festival cu oameni misto, muzica buna, mancare si vin pe saturate si o atmosfera generala de sarbatoare a sfarsitului de vara.
Ma asteptam la asta, sa fie o cursa orientata mai mult catre distractie, dar ce am gasit acolo mi-a intrecut asteptarile.
Am plecat spre Corcova vineri, la 18 (atunci am reusit sa iesim din Bucuresti, avand in vedere exodul obisnuit din Militari) si am ajuns acolo putin dupa ora 22. Am gasit foarte usor zona de camping si de start unde se intampla totul si pana la 23.00 am ridicat kitul, am instalat cortul si m-am culcat.
Au fost doua zone de campare – una chiar langa start si cealalta langa parcare, fix intre cimitir si crama. Am luat-o ca pe un apropo si am ramas acolo 🙂
Din pacate, n-am putut sa inchid un ochi pana dimineata. Nu dau vina pe vecinii de cort care aveau de discutat subiecte arzatoare din 2 in 2 ore, cred ca pur si simplu nu voia subconstientul meu sa adoarma la cort. Prima noapte a fost destul de linistita, cei mai multi au dat stingerea imediat, dar erau si unii care n-aveau somn si se apucasera sa testeze sticlele de vin primite in kitul de participare.
Pe la 6-7 dimineata au inceput sa misune prin camping oameni in tot felul de costumatii si abia atunci am reperat adevaratul spirit al cursei de la Corcova – pompieri, mineri, puscariasi, politiste, multe balerine, vreo doi Fred Flintstone si multi travestiti. Nebunie! M-am inverzit de invidie cand am vazut niste tipi imbracati ca mine, in balerina, dar cu costume mult mai misto si mai sofisticate 🙂 Anul asta, costumatia a fost obligatorie. Evident, nu toata lumea a respectat dresscode-ul, dar organizatorii i-au rasplatit pe cei mai creativi cu premii. Lumea chiar a fost full out si le-au meritat.
Cursa de alergare propriu-zisa a avut doua trasee – unul de 15 km (Jirov) si unul de 21 km (Corcova). Eu m-am inscris la cel de 21 km, dar mi s-au parut 50, din cauza caldurii. Diferenta de nivel nu a fost mare, dar soarele ardea atat de tare incat am avut frisoane de caldura si mi se facuse pielea gaina. Accuweather anuntase 36 de grade, dar la soare cred ca erau 360 de grade. Cu bonus o durere de ficat pe primii 5 km, am avut un start destul de incet si cateva portiuni pe care, daca la o temperatura normala le-as fi alergat, acum abia le mergeam.
Imi era mila de mine, dar mai mila imi era de cei imbracati in costume groase. Pe ultimii kilometri am alergat langa un Fred Flintstone care parea scos din sauna.
Pe traseu au fost puncte de hidratare care, conform legendei, aveau si vin. Era atat de cald incat n-am putut sa degust nimic din productia cramei, asa ca m-am rezumat la apa si isotonic. Unii localnici, entuziasmati ca si noi, ne intampinau pe marginea drumului cu apa rece. Eu m-am oprit la fiecare popas si am baut cate unul-doua pahare, iar cu inca vreo doua faceam un dus improvizat. Evident, ma uscam la loc in 5 minute.
Am trecut de finish in 2 ore si 20 de minute. N-am avut niciun obiectiv de timp, stiu ca putea fi mult mai bine, dar n-am vrut sa lesin prin vie. Surpriza a fost sa vad ca am iesit pe locul 7 la categoria de sex si varsta. Deci asa cum mi-a fost mie greu, le-a fost si celorlalte concurente.
Cum am trecut de finish m-am bagat direct in dusul cu apa rece. Brrr! Apa era ca gheata, dar a fost exact ce trebuia. Prosopul era in masina prietenilor mei, dar nu mi-a pasat, oricum m-am uscat instantaneu. Urmatoarea oprire a fost la supermarket, pentru o bere rece care mi s-a urcat la cap imediat. A fost urmata de 5 litri de apa in urmatoarele 3 ore.
Era acolo si un kinetoterapeut care facea masaje dupa alergare si evident ca m-am asezat la coada (10 lei, 10 minute). Relaxarea a continuat cu pool party la pensiunea Alina&Larisa. Intrarea a fost 10 lei, piscina cam mica si aglomerata, apa nu era extrem de curata, dar tot am facut o baie si m-am mai racorit un pic. Nu pot sa zic ca pierzi ceva daca nu te duci la piscina, mai ales daca nu iti place muzica lautareasca de nunta. Noi am plecat cand a inceput sa cante formatia.
Seara de sambata a continuat cu un concert de rock al unei formatii din Serbia. Au cantat foarte bine, cu un playlist de coveruri celebre in mare parte, plus cateva sarbesti si au avut o energie faina, asa ca lumea a cerut bis dupa bis. S-a dansat, s-a baut vin si must de toate culorile de la open bar, au fost lazi de struguri dulci pentru toata lumea, iar pe la 4 dimineata auzeam din cort muzica populara, semn ca inca mai tinea petrecerea.
Pentru ca anul asta au venit multi participanti cu cortul, organizatorii au adus toalete ecologice si dusuri care in cea mai mare parte a timpului au fost foarte curate. Tot in zona de start au fost si corturi de unde ne-am cumparat mancare, cafea si diverse bauturi.
Mi-a placut mult de cei de la Frog si de la Edo Sushi, care au stat acolo 3 zile si au gatit excelent, chiar un pic fancy. Au avut penne cu parmezan, rosii uscate si busuioc, supa de linte, salate, burgeri, omleta, sandwichuri etc. Eu n-am mancat paste, dar salatele si omleta incercata au fost foarte bune si cu ingrediente de calitate. Preturile la mancare erau in jur de 10-15 lei (sushi era ceva mai scump), cafeaua era 5 lei, iar in kit am avut cate un voucher pentru un fel de mancare si o bautura (vin de Corcova, punch, limonada sau altele).
Si, de parca toata distractia asta nu ar fi fost de ajuns, am mai si castigat la tombola. Chiar daca n-am fost pe podium la semimaraton, probabil am calcat in vreo baleguta proaspata pe traseu, ca numarul meu de concurs a fost extras exact cand s-a dat ultimul premiu – o pereche de adidasi de trail run de la S-Karp (Feline).
Nu-mi ramane decat sa ii testez si ocazii vor mai fi. Urmeaza inca 2-3 alergari montane toamna asta, iar anul viitor sigur alerg din nou la Corcova. Probabil in costum de baie si cu doua straturi de protectie solara sau intr-un costum cu aer conditionat inclus.
Duminica am mai bifat cateva activitati – concursul de orientare la care am ratat un punct de control (ma asteptam la asta), o vizita la crama si niste cumparaturi de vin la pret de distributie.
Corcova Trail Race mi se pare in continuare o cursa foarte buna pentru alergatorii si biciclistii incepatori sau chiar si pentru cei cu experienta care vor sa se distreze si sa mai schimbe atmosfera de competitie a altor curse. Organizarea a fost de nota 10, din punctul asta de vedere nu ne-a lipsit nimic. Poate doar o pila la Organizatorul de Sus pentru o ploaie, dar sper sa avem mai mult noroc la anul.
