I don’t always buy flowers, but when I do, I make sure they’re edible.
Acum câteva săptămâni m-am pomenit cu un buchet uriaș de oregano de grădină, cunoscut pe românește cu numele de sovârf. Comandasem o legătură de la cineva și nu mă așteptam ca legătura să fie un ditamai snopul. Cum sunt total împotriva risipei, m-am trezit cu o provocare – ce să fac cu atâta oregano proaspăt? Să fac tăvi peste tăvi de fripturi și oale peste oale de ciorbe condimentate n-aveam cum, așa că am trecut la planul B – pesto de oregano.
M-am gândit la pesto și pentru că poate fi păstrat în borcane o vreme, deci nu trebuie să intri într-o cursă contra cronometru și să dai gata frunzele până se ofilesc.
Din mănunchiul de oregano am strâns cam 300-400 de grame de frunze, iar în total au ieșit vreo 4 borcane mici de pesto (am folosit unele cu capacitate între 150 și 220 g).
Pasta e gata în 10-15 minute, hai 20, dacă punem și desfrunzitul crengilor de oregano și rumenitul migdalelor. Esențial este robotul de bucătărie cu lamă S, care va procesa toate ingredientele.
Ingrediente
- 300-400 g oregano verde
- 100 g busuioc verde (la caserolă, se găsește în supermarketuri)
- 200 g de migdale ușor rumenite în tigaie
- 100 g de parmezan bucăți (parmigiano regianno)
- ulei de măsline (cât mai bun posibil. Eu am folosit ulei de măsline nerafinat de la Costa d’Oro, preferatul meu)
- sare
Am spălat bine toate frunzele, am tăiat parmezanul bucăți, iar apoi am pus toate ingredientele în robot și le-am lăsat la procesat vreo 7-8 minute, mai întâi la viteză mică, după care am crescut viteza.
După ce au devenit o pastă, am umplut borcanele lăsând loc cam un deget și pentru uleiul de măsline pe care l-am adăugat deasupra. Inițial am zis că nu va fi nevoie de prea mult ulei, pentru că oricum au migdalele uleiul lor, însă când am făcut prima porție de paste se simțea cam uscat, așadar am mai completat cu ulei de măsline.
Primele trei borcane s-au evaporat în două zile, dar al patrulea a rezistat vreo două săptămâni în frigider, până i-a venit sorocul. Totuși, odată deschis, un borcan cu pesto de casă nu rezistă prea mult. De aceea, recomand recipientele mici și mesele cu prietenii 🙂
Buon Appetito!