Cu sau fără muzică în căști la alergare? Asta e întrebarea care separă cea mai mare parte a alergătorilor în două categorii – cei care nu înțeleg cum ți se duc picioarele fără un beat mișto în urechi și “puriștii” care sunt de partea ascultării gândurilor și a ierbii crescând.
Eu sunt în zona gri. Îmi pun căștile doar uneori. Când alerg la munte, îmi place să aud zumzetul de la start – pașii, crampoanele care se înfig în pământ, respirațiile celorlalți, încurajările de pe margine și glumele colegilor de cursă. Parcă le aud și emoțiile 🙂
Mai departe, mai ales dacă urmează pădure, îmi place să mă bucur de liniște. O experiență completă înseamnă să-ți dedici toate simțurile acelui loc și moment, așa că mă duc ascultând cum foșnesc frunzele sau cum cad pietrele.
Totuși, sunt câteva momente în care dau play în caști, pentru că vreau sau simt că am nevoie.
Se întâmplă numai la competiții, nu și la antrenamente, mai ales când sunt urcări mai grele și am nevoie de un bumtzi-bumtzi să mă ajute să păstrez cadența. Altfel știu că aș încetini.
Apoi, mai pun muzică dacă am de coborât și vreau să aud ceva cu un instrumental puternic, care – poate e o prostie – dar mă ajută să rămân concentrată pe unde pun piciorul chiar dacă am viteză.
Alteori dau play doar ca să-mi schimb sau să-mi mențin starea. Să mă distrez. Să trăiesc versurile alea până când ajung să le cânt în gura mare, chit că se uită lumea la mine ciudat.
Țin minte și acum prima alergare la EcoMarathon, anul trecut, când am ajuns mai sus și mi se părea că văd tot Universul de acolo, iar în căști răsuna Take me to church. A fost o senzație de nedescris. Am uitat pentru câteva clipe că trebuie să alerg.
Ce ascult?
În mare parte, chestii ultra mega comerciale. Asta e, dacă acum câțiva ani le ascultam în club, de când nu mai petrec sâmbetele la dans, ci la alergat, trebuie să fac cumva să recuperez.
Ascult de la Beyonce, One Republic, la Major Lazer, Jamie Woon, iar în ultima vreme am făcut o pasiune pentru Sia. Versurile ei sunt parcă scrise special pentru alergare.
I’m unstoppable
I’m a Porsche with no brakes
I’m invincible
Yeah, I win every single game
I’m so powerful
I don’t need batteries to play
I’m so confident
I’m unstoppable today
De fapt – să nu râzi – am în playlist piese de urcat și piese de coborât, piese de mijloc de cursă și piese de final de cursă. Când îți cântă Nina Simone Sinnerman, where you gonna run to? pe ritmul ăla nebun, n-ai cum să nu-i dai viteză pe plat sau la vale.
Iar pe finish, când știu că e gata, când deja savurez ultimele momente, cele mai grele, îmi țin energia sus cu preferata mea, Spectrum de la Florence and the Machine. În 90% din cazuri asta răsună în căști când ajung la finish.
În oraș e altă poveste. Rareori ascult muzică dacă alerg prin parc. Iar atunci o fac doar așa, for fun sau pentru că mi s-a pus pata pe nu știu ce piesă și sunt încă în cele 72 de ore critice în care o ascult pe repeat.
Pros and cons
Pentru mine, cel mai mare pro e că muzica te pune într-o stare și mai plăcută, te ajută să intri în flow. Dacă îți place ce asculți și simți că se potrivește cu alergarea la care ai pornit, poate face diferența.
Încă un lucru bun e că, dacă te concentrezi să păstrezi cadența pe anumite porțiuni, muzica ritmată chiar ajută. Eu profit la maximum pe urcări de lucrul ăsta.
Sunt studii care arată că dificultatea percepută atunci când se face efort cu muzică versus fără e mai mic, ceea ce poate să-ți îmbunătățească performanța.
Probabil cel mai vehiculat contraargument e că muzica în căști te face neatent. Neatent la ritm, la respirație, la cei din jur. Te ia valul și tragi mai tare decât ar trebui, iar apoi te poți simți epuizat.
Unde mai pui că, dacă vrea cineva să te depășească și te roagă să-i faci loc, n-auzi nimic. Dacă asculți muzică la alergarea prin oraș, poate deveni chiar periculos, mai ales cu traficul din orașele mari.
Apoi, în funcție de căștile pe care le folosești, poate fi și un pic incomod. Eu am unele wireless Sony pe care le folosesc de câțiva ani, dar parcă nu mai stau atât de bine la locul lor în ultima vreme. Ori am devenit eu mai rapidă și le zbânțui mai tare 🙂 Cert e că la coborâri tot mai pierd timp să le fixez, îmi tot cad, le bag sub buff etc etc. Cam time and energy consuming.
O mostră din playlistul meu
Tu asculți muzică la alergare? De ce? Și dacă da, ce piese te fac să dai tot ce-i mai bun din tine?