Povesteam acum ceva vreme despre cifrele care contează în viața fiecăruia dintre noi. Până recent, recunosc că pentru mine au fost prioritare cele legate de experiențe, oameni, cunoaștere, viață personală și profesională. Mai nou, însă, am început să fiu mai atentă și la cifrele care îmi reflectă starea de sănătate.
Una dintre ele este nivelul colesterolului, un indicator căruia nu-i dăm mare atenție la 20-30 de ani, fie pentru că nu înțelegem importanța lui, fie riscurile. Mult timp și eu am crezut că e ceva ce o să mă preocupe cândva, odată cu ieșirea la pensie. Între timp am aflat că o analiză a profilului lipidic e recomandată încă din copilărie, pentru că atunci încă mai pot fi ținuți sub control unii factori care îl influențează.
Azi vreau să vă povestesc pe scurt ce este colesterolul și de ce o simplă analiză a profilului lipidic ar trebui să fie pe lista voastră de rezoluții de an nou.
Ce este colesterolul
Colesterolul nu e vreun bau-bau, așa cum poate avem impresia din toate discuțiile alarmante pe tema asta. E o substanță vitală prezentă în fiecare celulă, fără de care corpul nostru nu ar putea avea o activitate hormonală optimă, membrana celulară nu s-ar putea reface, iar absorbția nutrienților rezultați din digestie nu ar putea avea loc.
O parte din colesterol e produsă de organism, iar cealaltă parte e luată din alimentație. Nivelul colesterolului este determinat atât genetic, cât și de mai mulți factori ce țin de stilul de viață și alimentație.
Conform prof. dr. Dan Gaiță, președintele Fundației Cardioprevent, aproximativ 150.000 de români mor anual din cauza bolilor cardiovasculare, declanșate de dezechilibre organice ce favorizează ateroscleroza.
Bolile de inimă au devenit o marcă a vieții moderne, iar colesterolul crescut e un efect al tuturor bagajelor civilizației – alimentație abundentă și hiperprocesată, stil de viață haotic, stres, lipsă de somn, sărăcie etc. Partea și mai proastă e că în ultimii ani a scăzut mult vârsta la care apare un nivel crescut de colesterol.
Prin colesterol ne referim la HDL – lipoproteine cu densitate mare, care se mai numește și colesterolul bun, pentru că de fapt împiedică depunerile de pe artere, LDL – lipoproteine cu densitate scăzută, așa-numitul colesterol rău și trigliceride.
Un nivel crescut de LDL sau de trigliceride e asociat cu un risc mai mare de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
Ok, dar ce e de făcut?
În primul rând e important să înțelegi că nivelul colesterolului spune multe despre stilul tău de viață și despre potențialele riscuri pe care le ai.
Mai departe, nu rămâne decât să mergi la medic și să afli cât ai. Fă-ți setul anual de analize de sânge, dar cere să afli suplimentar și nivelul LDL, separat față de colesterolul total care e inclus pe lista analizelor de bază. Dacă nu ai apucat să îl faci anul ăsta, ai putea profita de zilele libere de Sărbători și să-ți faci mai multe investigații.
Medicul îți va spune ce e de făcut în continuare. Faptul că ai o cifră la fel de mare ca a altei cunoștințe nu înseamnă că ai aceleași riscuri, prin urmare lasă interpretările pe seama medicului și nu te grăbi să tragi concluzii.
E bine să știi că un nivel de LDL ridicat nu înseamnă neapărat că vei avea probleme. De obicei complicațiile apar când colesterolul e asociat și cu fumatul, oboseala, un stil de viață dezorganizat și cu o alimentație bogată în glucide și alimente procesate.
Prin urmare, nu există un prag clar în ce privește nivelul LDL despre care să spunem că e un semnal de alarmă. Recomandarea medicilor este ca, dacă valoarea LDL (atenție, nu colesterolemia totală) depășește 130 mg/dl, nivelul e destul de ridicat și e bine să faci niște investigații suplimentare și să discuți cu medicul tău pentru a stabili gradul de risc. La fel și dacă ai între 100 și 130, dar mai ai alți factori de risc care, împreună cu nivelul LDL pot contribui la apariția unor probleme cardiovasculare.
Există așa numiții health determinants, o listă de factori din care, dacă îndeplinești cel puțin 5, medicii susțin că ai avea un risc mai mare de a dezvolta probleme cardiace.
Acești factori sunt:
– Fumatul
– Alimentația
– Exercițiul fizic
– Nivelul țesutului adipos (un indice de masa corporală peste medie)
– Colesterolemia
– Glicemia
– Tensiunea arterială
Prin urmare, indiferent de rezultatul profilului lipidic (HDL, LDL, trigliceride și colesterolemia totală) nu e cazul să te alarmezi. Ar prinde bine să să mergi la un medic care îți știe stilul de viață, istoricul, alte afecțiuni și, din punctul meu de vedere, ar fi indicat să mergi chiar cu un jurnal alimentar pe ultimele două săptămâni, ca să înțeleagă și impactul alimentației în rezultatul analizelor.
Eu acum știu cât am. Dar tu?
Pune pe lista rezoluțiilor de anul nou analiza colesterolemiei și a LDL-ului ca să știi la rândul tău cât ai.
Află mai multe despre colesterol și importanța evaluării lui pe www.stiucatam.ro.