Prima dată când am auzit de conceptul de cheat day a fost acum câțiva ani. Eram în oraș cu o gașcă de oameni și pe vremea aia toți mâncam super atent, poate chiar prea atent.
Când am văzut că încep să își comande nachos și popcorn nu-mi venea să cred.
– Ah, e ok, azi e cheat day, mi-a zis unul dintre ei.
Wait, cum adică?! Cheat day, adică o zi pe săptămână în care mănânci ce vrei și cât vrei fără consecințe, dacă în restul zilelor ai mâncat ca la carte? What is this madness?! Please, tell me more 😀
Cam așa e definită cheat day – o zi pe săptămână (de obicei, în weekend), în care până și cei mai fixiști fitness-iști își fac de cap pe plan culinar, mâncând orice și oricât poftesc. E atât de răspândită practica asta încât e considerată parte a unei abordări nutriționale – mănânc atent, calculat la gram, hitting the macros șase zile pe săptămână, iar în a șaptea îmi fac toate poftele.
Există în unele diete (cum ar fi cea ketogenică, în care se restricționează masiv carbohidrații și se consumă preponderent grăsimi) principiul zilei de încărcare (cu carbohidrați), din care a evoluat de fapt ideea de cheat day.
Atenție, în continuare vorbim despre persoane care chiar respectă un meniu sau stil alimentar, altfel ideea de cheat day nu are sens.
Evident că a sunat tentant. Trebuia să încerc.
Și tocmai pentru că am încercat pe pielea mea ideea de cheat day în trecut, m-am prins destul de repede care sunt plusurile și minusurile.
Plusurile, desigur, sunt lucrurile care ne fac papilele să o ia razna. Dulciuri, pâine, cartofi prăjiți, tot ce vrei – chiar și pizza cu nutella și topping de înghețată, dacă asta visezi în nopțile frumoase. Cine nu s-ar bucura să își poată face de cap chiar și o zi pe săptămână?
Un alt mare plus e faptul că, într-adevăr, o zi pe săptămână de destrăbălare poate face parte dintr-un soi de echilibru dacă în restul zilelor ești ultra atent la mâncare. Vezi exemplul de zi de încărcare de mai sus. În plus, se încadrează și în principiul lui Pareto – (80-20 rule) prin 80% meniu disciplinat și 20% indisciplinat tot îți poți atinge obiectivele de compoziție corporală.
Și îți zic sincer, oamenii cu care eram în oraș arătau de nu-ți venea să crezi că știu ce gust are popcornul.
Totuși, după ce am încercat și eu șmecheria asta, mi-am dat seama de câteva lucruri pe care le încadrez la minusuri:
– Caloriile alea și efectele combinațiilor și ale alimentelor ultraprocesate se pun la socoteală. Chiar dacă cheat day e în weekend de obicei și circulă legenda conform căreia nimic nu se depune în weekend, dacă tragi linie după o săptămână știind că 7000 de kcal = 1 kg în plus, s-ar putea să nu te mai atragă conceptul. Sigur, ai cum să îți atingi obiectivul și în condițiile astea, dar poți fi sigur că va dura mai mult.
– Ce se întâmplă în cheat day nu rămâne doar în cheat day. Se simte și a doua, dacă nu și a treia zi. În funcție de cât de tare decizi să “îți bați joc de corpul tău” sau cât de mult sos ți-au pus în shaorma, zilele următoare înseamnă balonare, retenție de apă, oboseală etc etc. Plus că te poate scoate din schemă la primele antrenamente din săptămână, dacă n-ai să te simți ok.
– Junk-ul din cheat day nu face altceva decât să îți întrețină pofta de junk pe care te tot străduiești să o ții sub control. Vei avea nevoie de și mai multă voință ca să nu cedezi poftei de zahăr sau de burgeri în timpul săptămânii. Papile nu știu de calendar.
– Nu știu dacă se aplică la toată lumea, dar dacă știi că de a doua zi o iei de la capăt cu 1200-1500 kcal sau ce restricții mai ai, s-ar putea ca de cheat day să mănânci chiar mult mai mult decât îți era poftă de fapt, doar la gândul că trebuie să profiți de ea. Știi tu, ca în ultima zi de fumat când decizi că a doua zi te lași.
– Dacă nu reușești să ții practica asta sub control, te poate duce în disordered eating – binge eating sau un meniu prea restrictiv în zilele următoare sau tot felul de alte dezechilibre ce au la bază și factori psihologici.
Pentru mine, o variantă mult mai ok decât ultraortodoxismul nutrițional 6 zile pe săptămână și cheat day în a șaptea, e să mențin 80-20% aproape în fiecare zi. Adică să includ micile cheat-uri în zilele obișnuite în care mănânc sănătos. Să las loc de ceva bun când e ziua cuiva și nu pică de cheat day, când mi-e poftă sau sunt în oraș și n-am ce altceva să comand, în condițiile în care în restul timpului am fost cât de cât disciplinată.
Mai degrabă las loc în timpul săptămânii pentru ceva de care mi-a fost poftă sau pare tentant. E mult mai ușor să fac asta decât să îngrămădesc toate junk-urile într-o singură zi și consecințele nici nu se compară.
Nu zic că abordarea mea e cea mai bună. Poate că metoda cu cheat day s-ar putea să îți prindă bine.
Cheat day poate ajuta să te scutească (parțial sau total) de vinovăția pe care o simți de obicei dacă ți-ai satisfăcut niște pofte care clar nu aveau ce căuta în meniul tău, știind că îți revii la forma dorită odată ce revii la stilul “curat”, știind că ești on track chiar și în condițiile astea. Dar dacă reușești să scapi de sentimentul ăsta de tot, nici nu vei mai avea nevoie de cheat day. După fiecare “abatere” ai să te poți redresa imediat.
Cel mai important e să fii fericit și să te simți bine fizic și psihic zilnic, nu doar o zi pe săptămână și să nu ai nevoie de cheat day pentru asta.
Tu ai urmat vreodată un meniu strict șase zile pe săptămână, iar pe a șaptea să o declari cheat day? Cum a fost?
Ha, ma bucur c-ai adus in discutie cheat day-ul!
Ca sa-ti raspund la intrebare, da, il incorporez in alimentatia mea, in special cand ma aflu la definire si ma pregatesc de o sedinta foto. In momentul de fata, ma aflu in perioada de masa musculara si urmez cealalta strategie pe care o mentionezi, principiul Pareto modificat, in functie de circumstante.
Cheat day-ul ma ajuta pe 2 planuri: atat psihic, cat si fizic.
Indiferent cat de puternici credem ca suntem si cat de mult autocontrol ne place sa credem ca avem, mananca 2 luni fara absolut nicio abatere si spune-mi cum esti mental apoi. Si ce faci cand din cele mai intunecate cotloane ale mintii tale porneste o involburare navalnica a nazuintei de a curma tortura la care te-ai supus? Pai… dai iama la mancare.
Fizic, e ca un reset hormonal, in special la nivelul grelinei si leptinei – hormonii foamei. Primul actioneaza ca un stimulator al apetitului, al doilea il inhiba. Cand stai mult timp in deficit caloric, activitatea celor 2 hormoni poate fi dereglata. Un cheat day te poate ajuta sa iesi din purgatoriu si-ti da un reset.
Chiar subiectul asta l-am abordat intr-un material numita “Operatiunea Caserola – Planul tau Alimentar pe 7 Zile”, in care a 7-a era dedicata cheat day-ului 🙂
Aveti grija ca maine-i duminica, usor cu trisatul! 😀
Foarte buna sugestia! ^_^ eu nu as reusi sa tin cheat day, pt ca imi e foarte greu sa ma abtin in timpul sapatamanii, atunci cand vad ceva tentant. Am o verisoara care n-a avut niciodata probleme cu greutatea, si ea zicea ca “mananc o chestie naspa pe zi”, deeci cand sunt la dieta, fie mananc o chestie junk, dar nu prea mult :)), fie, daca nu, bag mai multa ciocolata neagra, daca tot n-am mancat nimic nasol :)) despre cheat day auzisem ca, ca sa il faci ca la carte, sa te incadrezi in caloriile pe care le arzi.. gen daca arzi 1700 kcal pe zi, ziua de cheat sa fie de 1700… ceea ce e cam trist, daca tii dieta stricta in restul săptămânii