Mobilitate zero: Cum crestem flexibilitatea muschilor si articulatiilor?

bakasana

 

Cred ca sunt cea mai inflexibila persoana pe care o cunosc. Am fost genul de copil care n-a fost niciodata in stare sa faca spagatul, asa ca mi-am incheiat cariera de balerina pe la 7 ani. Acum, 20 si ceva de ani mai tarziu, inca am probleme mari cu mobilitatea.

Pentru ca mai e doar o saptamana pana la EcoMarathon si nu mai am cum sa ingras porcul in ajun, am inlocuit planurile de alergare de ieri cu o clasa de yoga. Greseala mea a fost ca n-am citit cu atentie descrierea clasei, Power Yoga. Ce credeam ca va fi o sesiune de stretching a fost, de fapt, mai intens si mai obositor decat un antrenament de 20x400m viteza.
Clasa a fost in spaniola si, cand nu pricepeam ce am de facut, ma uitam in jur sa vad ce fac restul yoghinilor. Dar cand am vazut ca incep sa se aseze cu genunchii pe coate (Bakasana, pentru cunoscatori) mi-am dat seama ca eram departe de planurile mele de stretching. Evident, nu mi-a iesit postura si pentru o clipa m-am gandit ca la urmatoarea clasa sa vin cu casca de protectie, just in case.

Citește mai mult

Alergarea. Termeni și condiții.

gear

 

Cred ca ar cam fi timpul sa vorbim sincer: in ce ne bagam cand ne apucam de alergare? La inceput, ca intr-o relatie, e totul flower power, dupa care incepe sa se umple casa de sosete (hm, chiar e fix la fel). Ce si cat de mult se schimba de fapt?

Cand esti incepator sau vezi de pe margine ce se intampla cu multimea din ce in ce mai mare de nebuni in tricouri fosforescente, totul pare fun, o super comunitate. Alergarea incepe sa fie tentanta si evident ca e o metoda buna de a fi mai activ. Pare atat de misto totul, incat iti vine sa te inscrii si la un concurs. Pisici, pana si Georgeta de la conta a facut un maraton. Ce, tu nu poti?!

Ba sigur ca poti. Dar daca vrei sa faci un stil de viata din asta, sa participi la concursuri, atunci treaba se schimba. Te trezesti prins intr-un cerc vicios pe masura ce te lasi prins de acest hobby. Se transforma in obicei, in pasiune si pana te dezmeticesti, deja ai mai multi pantofi de alergare decat de strada.

In cazul asta, poate ca ar fi bine ca, dupa primele alergari, cand treaba incepe sa devina mai serioasa, sa avem un soi de contract cu termeni si conditii ale alergarii, ca sa stim in ce ne bagam.

Citește mai mult

Slăbirea localizată: ce facem cu zonele-problemă?

localizata

 

Articol scris de Horațiu Balint. Horațiu este sportiv de performanță de peste 12 ani, vicecampion național la bodybuilding, cu multiple medalii interne și internaționale la Jiu-Jitsu Brazilian și Kempo Grappling, câștigător al medaliei de bronz la Campionatul Mondial de Ju-Jitsu Newaza și participări în competiții de maraton și ciclism. De asemenea, Horațiu este antrenor de fitness și creator al programului FastShape.

Găsești toate articolele lui aici.

 

 

Dacă vrei să scapi de grăsimea din jurul stomacului, spatelui, de “colăcei”, de pe bazin sau de pe braţe, am o veste proastă. Ceea ce voi spune astăzi nu va fi deloc pe placul tău. Dacă crezi că o să te copleseaşcă informaţiile de azi şi că o să te facă să-ţi pierzi motivaţia, e clar că următorul articol nu e pentru tine.

Încă mai citeşti? Înseamnă că într-adevăr te preocupă aflarea adevărului…

Îmi pare rău că sunt cel care-ţi va da vestea cea proastă, dar dacă vrei să slăbeşti una din zonele mai sus menţionate vei fi foarte dezamăgit.

De ce?

Citește mai mult

Costa Brava – plimbare si alergare pe tarmurile insorite ale Spaniei

CostaBrava

 

Exista doua tipuri de oameni: cei care asteapta weekendul ca sa stea acasa doarma pana la 12, sa isi incarce bateriile astfel, si cei care si le incarca exact invers si se trezesc cu noaptea in cap ca sa plece de acasa.

 

Indiferent unde e “acasa”, ma regasesc tot mai des in al doilea exemplu. Asa ca in ultimele doua weekenduri am repetat isprava cu trezitul la 5 dimineata si culcat la 12 noaptea, cu zeci de kilometri adunati in adidasi, la pas sau in alergare.

 

Acum doua saptamani am facut o excursie de o singura zi, la pas, in Costa Brava, desi locul merita cel putin 2-3 zile, ca sa fie timp si de leneveala si balaceala. Weekendul trecut m-am intors in aceleasi locuri, tocmai pentru ca voiam sa ma bucur si de stat pe plaja, dar si de o alergare usoara.

 

Costa Brava se afla in provincia Girona si se intinde din oraselul Blanes la pana la granita cu Franta. Este considerata una dintre cele mai frumoase regiuni ale Spaniei si vara e destul de plina de turisti.

 

De-a lungul ei exista un traseu celebru numit Cami de Ronda. Traseul are o versiune liniara, de 43 de km, intre San Feliu de Guixols la sud si Begur, la nord, si una circulara, de 140 de km, care cuprinde ruta liniara, dar incercuieste muntii din Girona.

Citește mai mult

Provocare de primăvară: Zile ușoare pentru bucurie în alergare

FullSizeRender

 

Pentru că primăvara îmi inspiră mereu un aer de schimbare, anul ăsta încep sezonul cu o nouă provocare, lansată de LaDORNA. E vorba de o provocare pentru cât mai multe zile ușoare, în care voi fi mai atentă ca niciodată la cum mă simt și cum alimentația meainfluențează starea de bine și bucuria de mișcare.

 

 

 

Zile Ușoare este numele laptelui fără lactoză produs de LaDORNA, unul dintre puținele sortimente de acest fel de pe piața din România. Eu îl cumpăr de mai bine de un an și chiar am povestit despre el într-un articol pe blog.

Am fost surprinsă atunci de feedback-ul cititorilor. Lumea nu prea știa ce înseamnă lapte fără lactoză sau că există măcar soluția asta pentru persoanele intolerante, dar care vor să bea lapte adevărat, cu toate beneficiile lui incluse (gust, vitamine, minerale, grăsimi sănătoase).

Citește mai mult

Salomon Run Barcelona – cursa cu dealuri si trepte “rompe piernas”

start2

 

Stii cum e cand orasul o ia razna la o cursa faina si tu nu esti acolo? Fear of missing out se numeste sentimentul si ne determina sa facem tot felul de nebunii. In cazul meu, a fost motivul pentru care m-am inscris la Salomon Run Barcelona – o cursa de 10 km cu pante si scari pe Montjuic, unul dintre dealurile mele preferate pentru antrenament.

 

M-am gandit ca e pe traseul meu, in zona in care locuiesc si are doar 10 km, deci n-aveam cum sa ratez asta.

 

In plus, a fost si un factor de provocare. Sunt sute de scari pe traseu si niste urcari carora spaniolii le zic “rompe piernas” si eram curioasa daca le pot alerga in ritm mai rapid.

 

Cu cateva zile inainte de cursa am mers si la un antrenament oficial in care am parcurs cam 80% din traseu. Ne-am impartit in grupe in functie de viteza propusa, iar eu am mers cu grupa a doua, condusa de Jess Bonet (atleta care a si castigat locul 1 la feminin). La antrenament nu mi-am dat seama ca e atat de buna, ca as fi fugarit-o mai tare, hehe.

Citește mai mult

Cu adidasii in bagaj: Trasee de alergare din destinatii turistice

vacanta

 

Nu stiu altii cum sunt, dar pe mine primele zile de primavara ma duc deja cu gandul la vacanta. Si, de ceva vreme, adidasii de alergare au prioritate in bagaj. In ultimii doi ani am alergat aproape peste tot pe unde am fost in concediu, iar azi vreau sa povestesc putin despre cum fac sa gasesc trasee de alergare intr-un oras nou si pe unde se poate alerga in cateva dintre cele mai vizitate destinatii de vacanta.

 

Cum gasesti un traseu de alergat

 

Daca nu ai cui sa ceri o recomandare si nu gasesti nimic pe net, cea mai simpla metoda pentru a gasi trasee de alergare e sa te uiti pe o aplicatie specifica – Map My Run, Strava sau chiar Bike Map (pe unde se poate pedala, se poate si alerga). Eu folosesc Strava si ma uit pe harta ca sa vad segmentele si punctele fierbinti in care se antreneaza altii.

 

Alteori ma uit pur si simplu la harta orasului: am vreun parc, vreun lac sau vreo padure in apropiere de hotel? Sau macar un bulevard nu foarte aglomerat?

 

O alta varianta e sa o iei la pas in prima zi si sa vezi daca intalnesti alergatori in drumul tau. Am facut asta in Sevilla si, dupa ce am vazut ca toate tricourile fosforescente de alergare se indreapta in aceeasi directie, mi-am dat seama unde se duc sa alerge si a doua zi m-am dus si eu.

 

Iata cateva trasee de alergare incercate de mine in vacantele de prin alte orase:

 
Citește mai mult

Cate ceva despre Barcelona

Barcelona view

 

Aveam 24 de ani neimpliniti cand am ajuns prima data in Barcelona. Abia terminasem facultatea, incepusem sa lucrez in publicitate, eram intr-o relatie cu fluturasi si viata era frumoasa. Am avut atunci patru zile in care am batut orasul in lung si in lat pe bicicleta. Mi-a placut atat de mult incat primul gand a fost “cum ar fi sa ma mut aici?”. Eram gata sa-mi fac bagajele in 5 minute daca as fi gasit un job aici.

 

Sa vin la studii nu era o optiune pentru ca imi doream experienta de munca si nici nu voiam sa ma intorc la traiul studentesc (desi nu era mare diferenta intre salariul meu de atunci si o bursa Erasmus).

 

Pe scurt, jucam destul de precaut, dar daca ar fi aparut oportunitatea, n-as fi stat pe ganduri.

 

Oportunitatea a aparut peste cativa ani.
In iarna am primit o oferta de job, lucrurile s-au miscat extrem de repede si, pana sa apuc sa ma dezmeticesc m-am trezit mutata.

 

Am primit multe intrebari despre cand ma intorc din vacanta sau din cantonamentul de alergare, dar nu e nici una, nici alta, desi n-ar fi sunat rau :).
Adevarul e ca nu stiu cand si daca ma intorc. Am renuntat sa mai consider orice lucru ca fiind permanent. Orase, case, joburi, relatii – nimic nu va fi pentru totdeauna asa cum e acum. Nu suntem blocati nici in situatiile rele si nici in cele bune.

 

Fata de acum cinci ani, cand va povesteam ca mi-as fi facut bagajele intr-o clipita, acum mi-a fost mult mai greu sa ma desprind de tot ce am enumerat mai sus. Ce fac cu jobul actual (aveam un job care imi placea mult)? Ce fac cu prietenii, cu familia, cu gasca de alergatori, cu concursurile, cu casuta mea cu gradina, bicicleta roz, cafenelele mele preferate, cu muntii?

 

Ce fac cu toate detaliile, oamenii, locurile si rutinele care construiesc universul drag si confortabil?

Citește mai mult