Când e mai bine să consumăm carbohidrați? Înainte sau după antrenament? E o întrebare pe care o aud des în jurul meu. Răspunsul? Depinde de tipul de efort, intensitatea și durata lui.
Pentru cei mai mulți dintre noi, cel mai recomandat e să îi consumăm imediat după antrenament, pentru că este momentul în care organismul îi folosește pentru refacere. Astfel nu ajung să se depună sub formă de greutate nedorită și vom avea și energie la următorul workout. În plus, o gustare pe bază de musli cu cereale bronzate la cuptor și răsfățate prin miere e ca un premiu după o clasă grea la sală sau o alergare.
Când vrei să faci trecerea la un stil de viață mai sănătos, sfatul meu a fost întotdeauna să începi cu pași mici. Așa că nu am să intru în detalii, ca să nu-ți bați capul prea mult cu timingul consumului de macronutrienți.
Transformările mari se fac pas cu pas
La început ar trebui să te preocupe schimbările mici, pe care le poți aplica pe rând. Nu îți propune ceva radical, cum ar fi să renunți total la zahăr. Mai degrabă alege să reduci porțiile și frecvența lor și să înlocuiești o parte din dulciurile rafinate cu mese sau gustări mai sănătoase, care reușesc să-ți satisfacă și pofta de desert.
O opțiune la îndemână pe care o recomand sunt gustările și mesele bazate pe cereale de calitate, din mai multe motive.
În primul rând, sunt ușor de preparat. Serios, nimeni n-are cum să dea greș cu un bol de musli cu fructe și iaurt sau lapte normal/vegetal. Scuza că nu știi să gătești nu ține.
Apoi, sunt super hrănitoare și relativ ușor de digerat: în funcție de cum le combini și de cantitate, pot fi o gustare care să-ți dea zvâc la ora 4 după-amiaza sau un mic dejun complet, bogat în fibre, vitamine și minerale.
La fel de mult contează pentru mine să fie ceva relativ ușor de transportat: o pungă de musli păstrată la birou sau chiar și o porție luată în geantă te salvează în perioadele mai aglomerate.
Și nici nu-ți imaginezi cât de bine e să le ai acolo, evitând senzația de foame care de multe ori ne face să dăm un raid în frigider sau o fugă la fast food, când nu mai contează nici cum o să ne simțim, nici cum o să arătăm după câteva episoade similare.
Și e ciudat că facem asta, pentru că de multe ori am putea să ne bucurăm de ceva de o mie de ori mai gustos, dacă asta ne cer papilele.
Cum ar fi o doză de Musli Vitalis, care tocmai și-a făcut apariția într-o nouă variantă, Vitalis Roasted Musli. Adică fulgi de ovăz și de grâu înveliți în miere și apoi bronzați la cuptor, ușor crocanți, cu diverse alte bunătăți adăugate – fructe sau bucățele de ciocolată. Sună bine de-ți lasă gura apă, nu? 🙂
Ți le recomand în porții de câte 40 de grame, de preferat într-o combinație bogată și în proteine, eventual cu un iaurt grecesc low fat, Skyr, brânză quark sau chiar cottage cheese light.
Cele trei sortimente pe care ai să le găsești pe rafturi sunt cu ciocolată și alune de pădure, cu merișoare și semințe de dovleac și cu ciocolată albă și migdale.
Așadar, trecerea de la “calorii goale” la un bol de cereale cu miere și fructe poate fi una dintre acele schimbări mici care contribuie la schimbarea mare pe care ți-o dorești. Sunt echilibrul între satisfacția gustului și nutriție. Tot ce-ți mai trebuie e consecvența de a-ți urma călătoria propusă cu răbdare și încredere în tine.
Hey, am și eu o întrebare cu privire la iaurtul sau lactatele low fat despre care ziceai mai sus: what’s the deal with them? 🙂 Din ce știam eu, sunt complet nesănătoase pt că în procesul de producție prin tehnicile de reducere a grăsimii devin (mai) toxice. Also, din punctul de vedere al menținerii sau pierderii în greutate, cele full fat sunt mult mai eficiente din multe pct de vedere, inclusiv din faptul că sunt mai bine asimilate de organism. So…care-i adevărul?
Buna, Ruxandra! Lactatele low fat, sa zicem mai low de 1,5%-2%, nu sunt neaparat recomandarea mea nr.1. Da, ele au mai putine calorii si daca obiectivul principal e scaderea in greutate, sa zicem ca o cantitate similara de iaurt cu 1% grasime poate avea mai putine calorii decat un iaurt cu 3,5%. Zic “poate” pentru ca uneori ajung la aceeasi cifra din cauza adaosului de zaharuri.
Daca obiectivul principal e o alimentatie mai sanatoasa, atunci lactatele integrale sunt cu siguranta mai sanatoase. Si cu cat mai putin procesate, cu atat mai bine. Iaurtul integral e, daca putem sa zicem asa, mediu spre minimum procesat, pentru ca e vorba doar de actiunea bacteriilor care transforma laptele in iaurt. Insa cele degresate sunt mai mult procesate, iar branzeturile complexe, la fel. Iaurturile cu foarte putina grasime au, de obicei, tot felul de adaosuri care sa le dea gust cat de cat ok, pentru ca in lipsa grasimii care ne face papilele sa zburde, ar avea gust de apa chioara. Nu stiu daca aceste adaosuri sunt neaparat toxice, ma indoiesc, dar oricum, in copac nu cresc 😛
Intr-o alimentatie echilibrata, in care ne uitam si la silueta, as include iaurturi cu 2,5-4%, iar cel grecesc integral, cu 10%, mai rarut, in cantitati mai mici (de exemplu, folosit ca dressing de tzatziki pentru diverse mancaruri sau gustari).
Cat despre asimilarea in organism, ea depinde de multi factori, nu doar de ingredientele unui produs. Conteaza si cu ce il combini, conteaza si profilul bacteriilor pe care le gazduim fiecare 🙂 etc. Nu stiu daca ma pot sau daca se poate pronunta cineva cu certitudine ca unele se absorb mai bine si altele mai putin. Dar, ca sa concluzionez, go full fat ftw, dar nu chiar in forma paine cu smantana 80% in fiecare zi, ci mai degraba in a evita tot ce are sub 2% grasime la iaurturi si 1,5% la lapte.
Multumesc pentru raspuns, detaliat si util! 🙂