Concluzii dupa Leaders in Marketing

Va povesteam ca ma duc la Leaders in Marketing in cautare de cunostinte si inspiratie. Le-am primit pe ambele, dar putin altfel fata de cum ma asteptam.

Ca sa nu uit nimic din ce mi s-a parut important si interesant, am trecut mai jos ideile principale din prezentarile care mi-au placut cel mai mult (Peter Blackwell, Michael Ruckman, Mohamad Mourad si preferata mea – Ana Matos).

Per total, pentru mine, conferinta a livrat ce a promis. Au fost prezentari mai bune si mai slabe, dar am plecat de acolo cu idei pe care am sa incerc sa le aplic la munca si cu inspiratie pentru focusul pe care ar trebui sa il am de acum incolo. Foarte important: cred ca a fost prima conferinta (si am fost la multe) in care oamenii din sala au abordat speakerii cu probleme concrete: “am o afacere in domeniul x si incerc sa fac ceva, dar nu merge. Cum sa procedez?”, iar speakerii au venit cu idei personalizate.

Dar sa trecem la notitele pe care le-am luat pentru voi si le-am sintetizat intr-o forma mai generala, ca sa le puteti aplica mai usor.

Citește mai mult

O calatorie inchipuita la Londra in timpul JO

N-am fost niciodata la Londra. Au fost mereu alte destinatii, alte planuri, alte bilete de avion si asa se face ca inca n-am ajuns pe acolo. Dar cred ca perioada asta, a Jocurilor Olimpice, este primul moment in care Londra a trecut direct in topul listei de orase in care mi-as fi dorit sa fiu.

Stiu ca e aglomerat, stiu ca sunt multi turisti, ca probabil nu-i chip sa gasesti loc de parcare si ca preturile sunt triple. Insa imi place sa-mi imaginez cum ar fi daca as scrie postul asta de la o cafenea londoneza care miroase a ceai negru si a ploaie; si unde chelnerii, cand afla ca esti din Romania, iti zic “oh, congrats for Nadia! How are the Romanians doing this year?”.

As mai intra la Starbucks si as intreba vanzatorii daca si ei scriu numele clientilor pe pahar. Oare care-i cel mai imposibil nume de turist japonez pe care l-au avut de scris zilele astea?

Apoi m-as plimba cu un double decker prin oras si as incerca sa joc “ghiceste nationalitatea pasagerilor” timp de cateva ore, amuzandu-ma de fiecare data cand mi se confirma ipoteza.

Daca as fi acolo, as sta de vorba cu unul dintre taximetristii imigranti care vorbesc engleza mai bine decat localnicii. L-as intreba daca a plimbat turisti veniti pentru olimpiada si pe unde i-a dus, ce au vrut sa vada, unde ies in oras, unde sunt cazati si daca i-au lasat bacsis.

Citește mai mult

Castiga o invitatie la concertul VAMA

In seara asta, la Sala Palatului, are loc concertul de lansare a noului album VAMA – 2012. Despre album v-am povestit deja dupa auditia din garajul Europa FM: este o aglomeratie de iubiri, revolte si singuratati la care baietii au muncit ani buni pana sa le dea o forma sonora.

Pentru ca nu pot ajunge la concertul de diseara, am sa ofer invitatia mea dubla unuia dintre voi.

Tot ce trebuie sa faceti este sa-mi spuneti intr-un comentariu versurile voastre preferate dintr-o piesa VAMA (sau Vama Veche) si sa-mi spuneti de ce va plac atat de mult. Pentru ca spectacolul incepe la ora 19, am sa las concursul deschis pana la ora 15.30, cand voi oferi invitatia dubla cititorului care mi-a lasat cel mai frumos comentariu.

Succes! 🙂

Edit: Am sa fac o fapta buna si am sa-i dau invitatia Andreei H. Sa te distrezi si sa uiti de sesiune pentru o seara! 🙂

Edit2: Pentru ca Andreea a gasit deja o invitatie, a mea va merge catre Panchi C.

Ce nu stiati despre Vama si Alina Manole

Zilele trecute am ascultat muzica anilor trecuti, dar aflata in evolutie, cu regulile jocului schimbate.

Am vazut mai intai evolutia la Alina Manole, pe care am auzit-o pentru prima data cantand live acm trei ani, la lansarea primului ei album, Luna Patrata. Atunci am incadrat-o direct la folk, fara sa ezit. Un folk emotionant, cu versuri destepte, in colturile carora vezi ca sunt lucruri pe care le-ai trait.

Intre timp, am mai ajuns la cateva concerte si-mi parea ca nu s-a schimbat mare lucru. Iar acum, dupa trei ani, muzica ei este previzibil de surprinzatoare (cred ca asta e formularea ideala). Se joaca cu ritmuri noi, suna mai mult a jazz si chiar a bossa nova pe alocuri, in functie de cat de mult chef de glumit si improvizat au colegii ei instrumentisti.

Mesajele au ramas la fel, de ascultat cu zambetul pe buze, oricum ar fi el – nostalgic, ascuns sau de-a dreptul amuzat. La un concert oarecare, Alina te poate face sa razi de 30 de ori, in medie:). Dar e imposibil sa nu te regasesti si in piesele cu versuri mai triste sau cu umor negru de pe albumul nou, Dragoste in trei. Citește mai mult