Trei alergări și infinite fapte bune

dhlDacă v-ați antrenat zilele astea prin ceai de tei, înseamnă că sunteți pregătiți pentru maratoane și fapte bune. În perioada următoare au loc 3 alergări organizate, la care, dacă participați, faceți automat o donație unor cauze sociale.

Prima alergare este Happy Run – Race for Cure și are loc chiar poimâine, 7 iunie, de la ora 10.00, în Herăstrău. Se aleargă 1 sau 5 kilometri, deci puteți participa fără probleme. Cursa a fost inițiată de Susan G. Komen în statele Unite și are ca scop strângerea de fonduri pentru prevenirea și combaterea cancerului la sân. Vă puteți înscrie aici sau chiar mâine, în parc, dar neapărat să ajungeți pe la ora 8, ca să prindeți număr de concurs. Dacă nu puteți ajunge, extistă și opțiunea de a contribui cu o donație pentru învingătoarele cancerului.

A doua alergare, cronologic, este Maratonul Internațional Brașov, care are loc pe 14 iunie. Este un maraton pe șosea, iar traseul trece pe străzile din centrul orașului.  Taxele de înscriere la cursa de 5km și 10% din taxele de la cursele de maraton și semimaraton sunt donate Asociației Copiii de Cristal, care ajută copiii diagnosticați cu autism și familiile acestora să plătească cheltuielile de terapie specializată. Detalii despre înscriere și cauză găsiți aici.

A treia cursă cu scop caritabil și singura dintre cele 3 la care voi participa este maratonul DHL de pe 20 iunie. Are loc în Brașov, iar eu voi alerga la semimaraton. 80% din cursă e pe asfalt, iar 20% pe drum forestier, deci e de mers cu adidașii clasici de alergat pe asfalt, nu vă trebuie echipament de trail.

În 2015, DHL susţine atleţii paralimpici şi drumul lor la Jocurile Olimpice de la RIO. Toate încasările din taxele de participare vor merge către Comitetul Paralimpic pentru a susţine această deplasare. În plus, oricine poate dona o sumă pentru a susţine cauza sportivilor. Găsești aici mai multe detalii despre poveștile unor sportivi incredibili, care au reușit să câștige medalii la cele mai importante competiții, în ciuda lipsei vederii, în ciuda scaunului cu rotile și în ciuda altor dificultăți fizice. Înscrierile se fac online și se încheie pe 13 iunie. Pentru copiii cu vârste sub 18 ani, înscrierea este gratuită!

Vă invit să vă înscrieți la unul dintre ele sau chiar la toate, dacă vă țin genunchii. Pentru cei care vin la Brașov, la maratonul DHL, sper să ne întâlnim și să ne premiem cu o limonadă după alergare 🙂

Cum a fost la Bucharest International Half Marathon 2015

formaratonDuminica trecută am alergat la al treilea semimaraton pe asfalt, în București. Deși alerg mai rar decât acum doi ani, mi s-a părut o cursă mult mai scurtă decât anii trecuți și am scos un timp destul de bun (cel mai bun de până acum).

Nu știu dacă ați citit așa de multe lucruri despre impactul cuvintelor și al gândurilor asupra lucrurilor care ni se întâmplă. Poate multe exemple par aberații și poate chiar unele sunt, dar am o dovadă că sunt mai strâns legate decât ați crede.

Să vă povestesc. Ne propuseserăm, după aproximativ 2:20 la primul semimaraton de acum doi ani și aproximativ 2:02 anul trecut, să scoatem sub două ore la cel de duminica trecută. E un timp bun și în același timp destul de comod pentru noi.

Citește mai mult

Cum a fost la EcoMarathon 2015 – cea mai frumoasă cursă și drogul alergării montane

Maraton1Play & read – coloana sonoră care m-a ținut în priză pe traseu

Cel mai puternic drog legal, absolut sănătos și chiar recomandat este alergarea montană. M-am convins de asta după 42 de kilometri alergați pe dealurile din Moeciu, pe 2400 diferență de nivel, la cea mai intensă alergare din viața mea de până acum, numită oficial Ecomarathon 2015.

Așa îmi explicam eu plăcerea energia nebănuită și viteza cu care continuam să alerg pe finalul maratonului, după o cursă istovitoare și mai ales după faimoasa urcare abruptă de 2 km din a treia buclă a maratonului. Eram pur și simplu într-o stare de extaz, alergând cu viteză pe o potecă îngustă, cu Bucegii imenși și plini de zăpadă în stânga și o vale cu case pierdute printre păpădii, în dreapta. Îmi imaginam că așa trebuie să se manifeste și drogurile puternice și îmi venea să râd când mă gândeam ce-or spune despre mine alergătorii din spate, care mă vedeau cum planez cu brațele deschise când bătea vântul din față.

Indiferent ce am face, starea în care suntem e cea mai importantă. La un moment dat, nu se mai pune problema de rezistență la efort, ci de o stare de bucurie pentru ce se întâmplă exact în acel moment. Flux. Am alergat EcoMarathonul cu zâmbetul pe buze și chiar cu chef de dans, pe urcările mai dificile, când îmi puneam căștile.

Hai să vă povestesc cum a fost cursa, de la nivelul meu, dar țineți minte că a fost primul meu maraton montan și că, pentru concurenții favoriți, cei care s-au dus pentru performanță, probabil a fost destul de diferit. 

Before

Cu vreo două zile înainte de alergare, m-au cuprins emoții mai mari decât la BAC. Măcar acolo învățasem lecțiile, dar de data asta eram la prima mea alergare montană și nu știam la ce să mă aștept. Degeaba îmi spunea Monica să mă relaxez, că e fezabil. N-aveam deloc încredere în mine.

Nici n-am fost în stare să împachetez cum trebuie. Mi-am luat mai multe tricouri și mai mulți pantaloni, pentru că nu mă hotăram cu ce să mă îmbrac. Până la urmă, am alergat cu un tricou vechi și colanți până la genunchi, o alegere foarte bună, deși mi-a lipsit o geacă la Cheile Grădiștei, când a început ploaia. (am descris echipamentul complet la finalul articolului)

Citește mai mult

Despre aplicațiile de alergare și de ce nu le folosesc

runMultă lume mă întreabă în ultima vreme ce aplicație folosesc atunci când alerg. Ei bine, adevărul e că nu folosesc nici una.

Nu mă înțelegeți greșit, am alergat și eu de vreo două ori cu Runkeeper și la un moment dat mi-am instalat și Strava. Le-am abandonat pe amândouă și aș vrea să vă zic de ce.

Principalul argument pentru a folosi o astfel de aplicație este că te ajută să ții evidența propriei performanțe. Ai un istoric în care poți să vezi cât de des ai ieșit la alergat, numărul de kilometri, viteza etc.

Pentru mine, însă, nu e un argument suficient de puternic. Asta fiindcă momentan nu sunt la nivelul la care să mă antrenez pentru vreun podium și să conteze câte minute scot pe kilometru. Alerg cu mai mare plăcere când nu mă gândesc la cifre, pentru că nu am cu cine să concurez. În plus, de cele mai multe ori alerg pe același traseu și știu că din fața porții mele până în Herăstrău, o tură de lac și înapoi înseamnă fix 9 km. Am descoperit asta cu aplicația 🙂 Că îi fac în 40 de minute, că îi fac în 50, că decid să mai bag o tură de lac și încă 7 km e ok, atât timp cât îi fac.

Citește mai mult

Unde vreau să alerg în 2015

maratDacă acum doi ani am bifat primul semimaraton, iar anul trecut, primul maraton, 2015 va fi anul în care îmi propun să alerg cel puțin un traseu montan/trail run. E aproape un alt sport, total diferit față de alergarea pe asfalt și abia aștept experiența asta, pentru că am amânat-o prea mult.

Din păcate, până acum nu am reușit să ajung la nicio alergare montană, însă de fiecare dată când am urcat pe munte, mai ales la Ciucaș, m-am gândit cum ar fi dacă. Mai ales pe porțiunile alea pe care eu abia urcam mergând și mă întrebam cum ar putea cineva vreodată să alerge pe acolo.

Așadar, anul ăsta mi-am propus următoarele alergări organizate unde sigur am să particip:

BIHM – semimaratonul București, pe 17 mai

Ciucaș x3 – voi începe cu semimaraton, pe 13 septembrie

BIM – maratonul București, pe 5 octombrie. Nu sunt sigură dacă merg la semimaraton sau la full, după experiența de anul trecut. Pe de-o parte, știu că pot să îmi îmbunătățesc timpul. Dacă atunci când am alergat doar ca să îl termin am scos 4 ore 32 min, sigur va fi o provocare interesantă să îmbunătățesc ritmul. Pe de altă parte, știți voi…doare.

Citește mai mult

10 scuze pe care ți le spui ca să nu te apuci de alergat

runnersȘtiu că regreți cozonacul. Și eu mă simt cu musca pe căciulă, dar în loc să ne pierdem energia cu regrete inutile, mai bine o concentrăm către ce facem acum ca să fim împăcați. Pentru că văd multe check-in-uri la săli (nu degeaba ianuarie e cea mai aglomerată lună în fitness) și rezoluții cu mulți kilometri, public acum un articol pe care-l păstram pentru altă dată. Ce e de reținut este că scuzele sunt în capul nostru și că, dacă vrem să facem sport, n-avem nevoie de atât de multe lucruri precum ne place să credem.

Prin urmare, iată principalele scuze pe care le aud de la oamenii care tot promit că se apucă de alergat, dar nu o fac:

Citește mai mult

Cum am alergat primul maraton – povestea, emoțiile și genunchii

Duminica trecută am făcut ceva ce mi s-a părut dintotdeauna cu mult peste limita imposibilului pentru mine: am alergat un maraton. Întreg. 42 de kilometri alergați fără oprire, fără să mă lovesc de zid, fără să leșin și să mor, așa cum eram aproape sigură că se va întâmpla.

Obiectivul meu era să supraviețuiesc. Ok, poate că în visele frumoase alergam fără oprire. Dar rezultatul mi-a depășit așteptările: 4 ore și 32 de minute, adică locul 48 la feminin și 491 per total.

maraton

(Rezultatele oficiale Bucharest International Marathon. Timpul de alergare diferă de timpul de finish pentru că am pornit de la coadă, fiind la primul maraton, și am trecut de start cu 5 minute după ce pornise cronometrul).

 Ce m-a apucat cu maratonul?

Citește mai mult

Ceva amuzant de la maratoanele de elită

_P4A8534Au apărut rezultatele oficiale de la Bucharest International Marathon.  Am scos 4 ore și 32 minute, ceea ce e super, având în vedere că e prima dată când alerg atât și singurul meu obiectiv era să trec de finish, nu contează în cât timp.

În orice caz, până apuc să scriu toată povestea, am ceva extrem de amuzant de împărtășit cu voi. Următoarele două alergări lungi pe care le am în plan sunt un maraton montan și unul în altă țară.

Poate știți că sunt maratoane celebre și extrem de căutate, unde ca să participi – dacă prinzi loc – trebuie să fi alergat înainte cel puțin un maraton într-un timp foarte bun, ba chiar să ai invitație de la organizatori, deci nu sunt pentru oricine. Cu toate astea, după ce am ajuns acasă am aruncat un ochi pe criteriile de eligibilitate pentru unul dintre cele 10 maratoane mari ale lumii – cel din Boston.

Locurile pentru 2015 sunt de mult ocupate, desigur, dar am vrut să văd dacă mă încadrez. Și da, sunt eligibilă cu timpul meu de 4 ore și 37 de minute. Dar la categoria “femei, 65-69 ani” 🙂 Pentru vârsta mea, timpul maximum pe care trebuia să îl scot ca să prind un loc la Boston e de 3 ore și 35 de minute.

Foto – Cătălin Georgescu

Ultima sută de metri până la maraton

maratonPrimul semimaraton părea imposibil. Aveam emoții și, în seara de dinainte, pe la 12 noaptea, prietenii mei veniți în vizită încă mai stăteau la chitară și cartofi noi cu salată, în curte. Dar alergarea fost atât de mișto încât m-a convins să alerg și al doilea semi, după un an, în primăvara asta. Iar pe 4 octombrie am să încerc din nou imposibilul – alerg un maraton complet, de 42 de kilometri, la Bucharest International Marathon.

Mă găsesc exact în aceeași situație în care eram acum un an și jumătate. Mă antrenam destul de des, dar cea mai lungă distanță alergată era de jumătate din cei 21 de kilometri ai semimaratonului. Iar acum e la fel – am să duc recordul personal de la 23 km direct la 42 km. Diferența e că acum emoțiile sunt mai mici, dar miza este mai mare.

Citește mai mult

Concurs: Două invitații la The Color Run Mamaia

colorrunnLa sfârșitul lui aprilie, vreo 3500 de nebuni plini de culori au alergat prin București, la prima ediție The Color Run. Aș fi vrut să fiu printre ei, însă a picat chiar de ziua mea și aveam de sărbătorit. Însă de data asta, la alergarea The Color Run din Mamaia, de sâmbătă, 26 iulie, n-am cum să lipsesc. În plus, iau cu mine doi dintre voi cărora le voi oferi câte o invitație la alergat.

The Color Run e o cursă de 5 km în care nu contează cronometrul. Nici măcar nu e pornit. Contează să te distrezi alergând, sentiment care-ți va alimenta motivația pentru a ieși la jogging din ce în ce mai des.

Cum a fost în București

Citește mai mult