Nu mi-au placut niciodata pisicile. Poate pentru ca am avut toata copilaria catei. Sau poate pentru ca nu stiu cum sa ma port cu ele: sa le mangai si sa risc sa ma zgaraie sau sa le las in pace intru plictiseala? Singurul lucru legat de pisici care mi-a placut dintotdeauna e poezia lui T. S. Eliot.
Dar de cand au invadat internetul, parca au inceput sa-mi devina simpatice. Plus ca am o grasana gri care ma viziteaza aproape zilnic, cersind atentie. Ii vad urmele prin zapada din curte sau dau nas in nas cu ea in timp ce incearca sa patrunda prin efractie pe geamul deschis de la baie.
Asa am ajuns la concluzia ca avem cu totii gena dragostei pentru miorlaitoare, mai bine sau mai slab dezvoltata. Deci spotul de mai jos, facut pentru National Geographic, are toate sansele sa va faca sa zambiti. Nota zece pentru introducerea cliseistica a la carte, dar captivanta, si pentru surpriza de la final.
PS: Ce ziceti? Ar merge un documentar serios despre aceste pradatoare feroce?
