Munțomană Catalană cu acte în regulă

IMG_2148

 

 

Povesteam nu demult ca m-am simtit barceloneza cand mi-am facut abonament la programul de bike sharing bicing. Dar daca acel card e buletinul de oraseanca, acum am unul si de muntomana catalana cu acte in regula: tocmai m-am abonat la Centre Excursionista de Catalunya.

 

CEC e o asociatie veche, fondata in 1876, cu foarte multi iubitori de munte inscrisi – au peste 4500 de membri acum. Cladirea in care au sediul e monument istoric si parca simti ca au trecut milioane de perechi de bocanci pe acolo. Au si o biblioteca pentru membri, plina de toate hartile si traseele la care te poti gandi.

 

Pentru muntomanii catalani, a fi membru CEC sau al altei asociatii de genul are sens din mai multe motive.

Citește mai mult

Singură pe munte

bucegi

 

Am să fac o mărturisire. Nu e deloc o noutate pentru cine mă cunoaște mai bine, dar pentru că în ultima vreme văd că nu mă mai citește doar mama, simt nevoia să clarific. Sunt varză la orientare.

Atât de varză încât acum câțiva ani m-am rătăcit în orașul natal, în drum spre cinematograful aflat la cel mult 1 km de casa mea și la care fusesem de o mie de ori. Varză rău.

Pentru un alergător montan, asta nu e cea mai minunată dintre calități. M-am rătăcit de atâtea ori la concursuri, încât ideea de a fi prima mă sperie – eu după cine aș alerga dacă n-ar fi nimeni în fața mea?

Norocul meu e că la alergări sunt mereu oameni înainte, traseele sunt marcate și mai sunt voluntari care să-mi arate încotro. Dacă nici când sunt relaxată nu reușesc să-mi găsesc calea, darămite când sunt concentrată la alergat și fixat peisaje pe retină.

Citește mai mult