Cartea lui George Mihalcea (pe care îl știți de la Radio Guerrilla) e una dintre cele mai surprinzătoare pe care le-am citit anul trecut. Surpriza a fost caleidoscopul de experiente condensate în doar 160 de pagini, care m-au lăsat cu senzația aceea de după o noapte în care ai visat un milion de lucruri ciudate. Unele ți s-au întâmplat, altele speri să nu ți se întâmple niciodată. Dar toate reale, posibile și convergente în aceeași concluzie – ne lăsăm prinși în mijlocul lor fără niciun fel de luptă pentru dreptul nostru de a ne cunoaște pe noi înșine și unii pe alții.
Viața confortabilă din Suburbia 10 e perturbată doar de frământările aproape dramatice din poveștile reale și imaginare care se succed. M-a lăsat cu impresia că urmele lor ne lasă cu conștiințe aproape similare și că avem, mai mult sau mai puțin, aceeași moștenire, cu aceleași telefoane găsite în taxi și aceleași mesaje, pe același soundtrack. Take one fresh and tender kiss.