S-a facut un an de cand am terminat cursurile si am devenit nutritionist cu acte in regula. Nu mi-am propus sa fac doar asta, n-aveam cum oricum, dar am urmarit doua lucruri: sa continui sa invat dupa ce am terminat cursul si sa lucrez cu clienti cu obiective diferite, ca sa aplic si sa testez cat mai mult din ce am invatat.
De atunci am lucrat cu tot felul de persoane, oameni cu obiceiuri diferite si am vazut o mie de ciudatenii alimentare in jurnalele lor. Pentru ca n-am facut foarte mare tam-tam pe tema asta si nici cu timpul n-am stat prea bine, am lucrat unu la unu mai mult cu friends si friends of friends sau am tinut workshopuri in care, in cateva ore, am putut sa vorbesc cu mai multa lume deodata.
Planul a fost (si inca este) sa impartasesc cat mai multa informatie, sa ii invat pe cei cu care lucrez ce, cand si cum sa manance ca sa isi atinga obiectivul si sa isi schimbe niste convingeri si obiceiuri alimentare. Insa si eu am invatat cot la cot cu fiecare persoana cu care am lucrat, din unicitatea fiecaruia si din surprizele pe care le aduce in bagajul relatiei cu mancarea.
