Later edit, aprilie 2019
Pentru ca multi dintre voi, aflati la primul semimaraton, cautati raspunsuri in articolul de mai jos, am decis sa vin cu o completare. Varianta initiala a postarii mi se pare in continuare valabila, dar as vrea sa fac cateva diferente. Cele 5 puncte mentionate mai jos depind de cateva variabile, asa ca, desi sunt niste repere pe care le ofer si acum celor care se gandesc daca pot alerga un semimaraton, as vrea sa diferentiez putin situatiile si in functie aceste variabile.
Prima ar fi care e obiectivul tau:
- sa treci finishul no matter what
- sa treci finishul intreg, neaccidentat
- sa scoti un timp bun.
Astea sunt cele trei mari obiective intr-o cursa.
Pentru primul caz, va zic sincer ca aproape orice persoana cat de cat activa, cu o stare de sanatate ok si o greutate normala, fara probleme majore, poate termina un semimaraton. Chiar si fara cine stie ce antrenament. Cu chin, cu injuraturi, cu alternat mers-alergat, cu facut rau, probabil si cu ceva accidentari la final. Dar daca faci un pic de jogging, mai un mers, mai un pahar cu apa, sunt sanse mari sa te incadrezi in cele trei ore limita.
Evident, nu iti recomand scenariul asta. Nu subestima efortul pe care il ai de depus si impactul celor 21km asupra corpului tau. Daca ti se pare ca aia care termina un semi intr-o ora si un pic alearga relaxati, asta e rezultatul anilor de munca. Aduna toata suferinta lor de la antrenamentele de cativa ani (care e enorma, pentru o imbunatatire de cateva minute sau chiar secunde) si incearca sa o condensezi in trei ore. Cam asta va fi experienta ta. Plus, cum ziceam, sansele aproape sigure sa termini cu dauna totala si sa nu mai poti alerga niciodata.
Te-am speriat suficient? Ok, sa trecem la punctul urmator.
Ca sa treci intreg finishul unui semimaraton – rupt in zece, dar fara dureri majore pe termen lung – reperele de mai jos sunt cat se poate de valide. Am adaugat cateva comentarii in text pentru a-l completa.
Ei bine, si ca sa scoti un timp bun (sau imbunatatit) pe semimaraton sau maraton, povestea devine mai complexa. Asta e un joc care incepe de la a doua cursa incolo, cand ai deja un rezultat drept reper si vrei sa-l imbunatatesti.
Dar probabil cel mai mare impact il are antrenamentul consecvent, de durata, dupa un plan diversificat, in care sa ai si focus pe kilometri (cantitate), pe intensitate (calitate) si pe refacere. Daca iti lipseste una dintre cele trei, sunt sanse mici sa scoti vreun timp impresionant.
Deci alege-ti obiectivul cu cap.
Citeste in continuare articolul cu cateva completari.
*****
Înainte să alerg primul meu semimaraton (BIHM 2013), cea mai lungă alergare fusese de 11 km. Adevărul e că mă gândeam de mult la o distanță mai lungă, dar între gând și acțiune se puneau mereu niște perne comode de care nu puteam să mă dezlipesc dimineața.
Ce-i drept, cu vreo 5-6 săptămâni înainte alergam aproape zilnic câte 7-8 km și simțeam că progresez. (LE – haha, asa credeam eu ca se antreneaza un semi). Însă nu aveam niciun reper, nicio idee dacă aș putea sau nu să alerg, în condițiile în care mă aflam, distanța inimaginabilă de 21 de kilometri.
Singura întrebare care mă ținea în ceață era dacă există sau nu anumite semne care să-mi dea de înțeles că aș putea sau nu să termin primul meu semimaraton.
Privind în urmă acum, îmi dau seama că da, există niște semne. N-aș vrea să le luați ca pe o regulă, pentru că o alergare poate fi complet diferită de alta si, mai ales, fiecare alergator e unic (in raspunsul la antrenamente, alimentatie, viteza de progres si de refacere etc). Și chiar dacă ai reușit să scoți 4 min pe kilometru la antrenamente, e posibil ca în ziua maratonului să te doară burta și să-l termini în trei zile.