Despre rezoluțiile altora și toleranța noastră

hippo

 

Azi inaugurez o nouă serie de guestposturi scrise de Horațiu Balint, unul dintre sportivii și antrenorii pe care îi admir pentru realizări și stil de lucru. 

Horațiu este sportiv de performanță de peste 12 ani, vicecampion național la bodybuilding, cu multiple medalii interne și internaționale la Jiu-Jitsu Brazilian și Kempo Grappling, câștigător al medaliei de bronz la Campionatul Mondial de Ju-Jitsu Newaza și participări în competiții de maraton și ciclism. De asemenea, Horațiu este antrenor de fitness și creator al programului FastShape.

Vei găsi toate articolele lui aici.

 

Cu toții știm cât de sâcâitor e atunci când mergi la sală și, să spunem ca vrei să faci piept și toate băncile, cablurile și aparatele sunt ocupate. Mai ales când sunt ocupate de oameni pe care nu i-ai mai văzut niciodată la sală.

Astăzi aș vrea să mă adresez celor care se antrenează frecvent într-o sală și nu numai. E sezonul în care sălile se umplu de ‘new year resolutioners’ (acele persoane care, la fel ca anul trecut, și-au promis că o să slăbească și că o să-și schimbe aspectul fizic.

Apelez la înțelegerea și răbdarea voastră, a oamenilor fideli cultului sportului. Nimeni nu s-a născut învățat. Când întâlniți o astfel de persoană, nu-i dați cu flit și nici nu faceți comentarii răutacioase (oricum în 3 săptămani nu știu dacă vă veți mai întâlni cu mai mult de 20% din ei), din contră, salutați-i, zâmbiți-le, oferiți-le un sfat atunci când vi-l cer sau când greșesc (dacă nu țin cont de el, lăsați-i în pace). Citește mai mult

Rezoluții la kilogram

rezolutii

Poate ai mâncat ceva mai mult zilele trecute și ai o urmă de vinovăție. Ba chiar, de azi, prima luni a anului nou, îți propui să renunți la zahăr, făină, fructe, carne, ulei și tot ce încadrezi la categoria “bad food” sau să ții un regim cu câte o boabă de orez și o cafea pe zi, după care trei zile fructe și apoi lactate. Oricum, o măsură drastică menită să te aducă pe cale cea dreaptă a cifrei ideale de pe cântar. Ntz, ntz…

O perioadă ai să te simți excelent. Ai să slăbești, ai să te simți și mai bine fizic, plin de energie, pentru că nu mai bagi fast food și pentru că organismul tău va funcționa pe baza hormonilor de stres care îți vor da iluzia că poți căra un tanc într-un deget.

Asta va funcționa până nu va mai funcționa, iar hormonii de supraviețuire îți vor aduce toate kilogramele, oboseala, problemele digestive și retenția de apă înapoi, grămadă.

 

Hai să-ți spun o poveste.

Citește mai mult

Prea ocupați pentru viața asta

work“N-am timp” e expresia pe care o aud prea des în ultima vreme. Uneori însoțită și de tonul dat de iluzia importanței care ar trebui să vină odată cu lipsa timpului. Ne îndepărtează de oameni, dar mai ales de lucrurile pentru care credem că merită să trăim și ne deturnează drumul spre ele. Am început să-mi dau seama că secretul care ne va scăpa de epidemia asta stă în sinceritate.

A fi sincer cu tine însuți înseamnă să-ți cunoști prioritățile și să aloci timpul – cea mai valoroasă resursă de care dispui – ca atare. Ești familist convins? Ia-ți un job care-ți lasă timp să duci copilul la balet. Vrei să fii sănătos și în formă? În cele 30 de minute până vine comanda de pizza ai avea timp să faci niște vinete umplute la cuptor de le-ai visa o săptămână.

Cunosc oameni care nu au timp decât pentru jobul lor, dar pentru că au ales asta. Au hotărât să înceapă o afacere și să o crească dând 70-80% din timpul lor din următorii 3-5 ani pentru asta. Ei sunt fericiți atât timp cât fac exact lucrul pe care și-l doresc cel mai mult, chiar dacă asta înseamnă că, în timpul ăsta, viața socială, cea de familie sau alte ocupații trec pe locul doi. Pur și simplu nu sunt prioritare acum. Pot deveni cândva, dar momentan merită sacrificiul. Respect asta, pentru că sinceritatea pentru ei e singura cale de a-și păstra energia și concentrarea.

Însă riscul cel mai mare este să fim ținuți pe loc din cauză că nici măcar nu ne-am evaluat prioritățile. Să ne așteptăm să ne sune toți prietenii de ziua noastră, deși noi le spunem mereu că n-avem timp. Sau să ne plângem că nu mai suntem în forma de altădată, dar în ultima oră să fi mâncat un hamburger și o porție de clătite. Ce încerc să spun este că nu toată lumea își dorește aceleași lucruri. De aceea nici nu ajută la nimic să judecăm ce fac alții cu viața lor, ci mai degrabă să înțelegem că au alte priorități.

E absolut ok să-ți dorești absolut orice. Însă nu poți să lucrezi zece ore la un puzzle cu turnul Eiffel și să speri să iasă imaginea Casei Albe, doar pentru că ți-ai dorit-o. Ai lucrat mult, dar la cu totul altceva.

Citește mai mult