Ne stim de ceva vreme si mi-ai placut din prima. Si zau ca mi se intampla foarte rar. Cand am auzit ca vii in Bucuresti am avut emotii. M-am imbracat frumos si am fost punctuala la intalnire. Stiam ca vom petrece niste momente minunate impreuna, pentru ca esti unul dintre oamenii aia care au darul de a ma binedispune.
Apoi m-am bucurat sa te intalnesc in locuri care mai de care si zambeam complice, de parca s-ar fi aliniat planetele. A fost de fiecare data ca intre doi iubiti secreti care ies in aceleasi locuri pentru ca stiu ca o sa se intalneasca.
Sambata seara, pe o ploaie rece, am sunat 30 de minute pana am gasit un taxi care sa ma duca la Sala Polivalenta. Am ajuns numai bine, cu cateva minute inainte sa inceapa Morcheeba, cat sa intru in atmosfera.
Mi-a placut sa aud live vocea lui Skye, solista trupei Morcheeba. Este exact asa cum o stiu din piesele pe care le ascultam in liceu si in primii ani de facultate. Sunt niste piese pe care, daca ai adormi ascultandu-le in casti, ai visa plaje, lumini, iar toate imaginile s-ar derula in mintea ta de parca le-ai vedea pe geamul unei masini care nu se grabeste nicaieri. Tocmai de aceea, show-ul ei nu a reusit sa dinamizeze multimea, iar din cand in cand trupa intreba publicul daca se simte bine. Un norocos din public a primit chiar si un stimulent suplimentar: un shot de tequila din partea lui Skye. 🙂 A meritat sa dea din coate pana in fata scenei. Tot ea a tinut sa precizeze ca e liber la fotografii si video, ca un apropo pentru bodyguarzii care strambau din nas la fotografi.
Mi-a placut foarte mult atmosfera pe care au incercat sa o creeze, foarte peaceful, insa mi s-a parut ca nu au reusit sa fac o legatura suficient de buna cu cei care nu erau fani convinsi si care, poate, venisera mai degraba pentru Parov Stelar. As zice ca a fost o prestatie de nota noua, pentru ca la alte concerte am fost si in ipostaza spectatorului care nu era neaparat incantat de muzica artistului, dar dupa ce il vede live nu ii mai trebuie altceva. De data asta nu a fost cazul. Skye a fost insa superba, intr-o rochie rosie creatie proprie, iar din playlist au facut parte piese mai vechi – The Sea, Rome wasn’t built in a day si Blindfold.
Daca la Morcheeba a fost pace, dezmatul a inceput la Parov Stelar. Mi s-a parut extraordinara solista lor, cu o tinuta si cu o atitudine retro. Tragea din port-tigaret, voce aspra, impecabila si nasul maricel: semana cu o actrita din filmele despre mafia italiana, one that you can’t refuse. Au avut in playlist Catgroove, Matilda, Chambermaid Swing si ne-au facut sa “swing that booty” :). Iar Max the Sax a scos niste sunete, de-am auzit comentarii cum ca nu ar fi live. Amatori! 🙂 Bineinteles ca era, pacat insa de sonorizare, care a cam stricat cateva piese. Desi mai plecasera din spectatori, toata sala dansa si se trezise din semi-amorteala romantica din timpul concertului Morcheeba. Imi doream sa ii vad live de cativa ani, asa ca am trait fiecare moment, am dansat si am cantat pana n-am mai putut.
La intoarcere spre casa, am stat din nou 30 de minute in ploaie pana am gasit un taxi. In aceeasi zi, m-am trezit de dimineata (pe la 12.40) cu Catgroove in cap.
Multumesc Urban.ro pentru invitatie! Gasiti aici fotografii, ca sa verificati daca am descris-o bine pe solista de la Parov Stelar.
Draga Marcus,